Europa vrea propria rețea de sateliți. Cine construiește cei 348 de sateliți IRIS² și ce rol are Germania

Pe 14 octombrie, armata ucraineană a semnalat restricții ale serviciului de sateliți Starlink. Conexiunea se întrerupe imediat ce receptoarele se deplasează cu peste 160 de kilometri pe oră, cum este cazul dronelor. Serviciul a fost inițial restabilit parțial, însă limita maximă a rămas în vigoare. Nu se știe cine a ordonat restricția, arată Euronews.com.

Șeful SpaceX, Elon Musk, a respins acuzația că firma ar fi ordonat oprirea. Starshield se află sub controlul direct al guvernului SUA, a scris el pe X.

Starlink vs Starshield

Este important să se facă distincția între cele două sisteme: Starlink și Starshield sunt dezvoltate amândouă de SpaceX, dar se adresează unor clienți diferiți. Starlink este serviciul pentru utilizatorii privați și companii, iar Starshield este conceput pentru guverne și armată.

„Hei, Elon Musk, mare om ce ești, faci din nou politică cu produsele tale? Ca clienți europeni ai tăi, suntem cu ochii pe tine”, a reacționat ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, pe X.

Polonia a plătit o mare parte din terminalele ucrainene. Acest lucru a readus în discuție dependența forțelor armate de legăturile prin satelit. Prin urmare, Europa lucrează de ceva vreme la propria soluție.

Răspunsul european: IRIS²

UE dezvoltă de aproximativ șase ani propria rețea de sateliți, IRIS². Acronimul vine de la „Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite”. În germană, denumirea înseamnă infrastructură pentru reziliență, conectivitate și securitate prin sateliți.

Sistemul ar trebui să ofere conexiuni securizate pentru guverne, companii și cetățeni și să acopere zonele fără semnal mobil din Europa și Africa.Pentru criptare, va folosi tehnologia cuantică, prin infrastructura europeană de comunicații cuantice EuroQCI.

La începutul lui august, Comisia Europeană și consorțiul SpaceRISE au convenit asupra implementării. Rețeaua va ajunge la 348 de sateliți, 330 pe orbită joasă și 18 pe orbită medie.

Încă 66 de sateliți suplimentari sunt destinați special consolidării apărării, securității și serviciilor de urgență.
Potrivit calculelor Comisiei, capacitatea securizată pentru utilizatorii din sectorul public va crește astfel cu 60% în UE și cu 54% la nivel mondial.

Accentul cade pe state, armată și serviciile critice, iar ulterior rețeaua ar urma să poată fi folosită și de persoane fizice. Primii sateliți ar trebui lansați în 2029, iar primele servicii vor fi introduse treptat începând din 2029 sau 2030.

Rolul Germaniei

Germania este reprezentată de compania spațială Orbitale Hochtechnologie Bremen (OHB), cu sediul la Bremen. Pe 31 august, aceasta a semnat cu operatorul de sateliți SES un contract de puțin sub 1 miliard de euro pentru 18 sateliți pe orbită medie, destinați IRIS².

Un singur satelit cântărește aproximativ 2,6 tone la lansare. Directorul general al OHB, Marco Fuchs, consideră programul un pas important spre o mai mare independență europeană.

Participarea Germaniei la proiect a generat dispute încă de la început.

În decembrie 2023, Ministerul Federal al Economiei a trimis companiilor implicate o scrisoare dură, cerând clarificarea urgentă a participării industriei germane și a ponderii acesteia în valoarea creată, a relatat cotidianul Frankfurter Rundschau.

Bundeswehr: o rețea proprie de sateliți?

Independent de IRIS², Bundeswehr, armata germană, plănuiește o rețea proprie de sateliți. Este un proiect național, finanțat de guvernul federal.

Generalul-maior Armin Fleischmann, comisarul pentru spațiu al Bundeswehr în domeniul cibernetic și informațional, a declarat pentru postul public regional MDR că se are în vedere o constelație asemănătoare cu Starlink, doar mai mică.

Pentru cotidianul economic Handelsblatt, el a spus că își doresc „Fritzbox-uri zburătoare” în spațiu. Rețeaua ar urma să acopere inițial flancul estic al NATO, sub control național. Unele componente vor proveni de la parteneri occidentali, inclusiv din Statele Unite.

Încă din septembrie 2025, ministrul Apărării, Boris Pistorius, anunța la congresul spațial al Federației Industriei Germane (BDI), la Berlin, că până în 2030 vor fi investite în total 35 de miliarde de euro în proiecte spațiale militare.

În iulie, acesta a vizitat OHB la Bremen pentru a inspecta programele de sateliți și producția în desfășurare.

Proiectul se numește SATCOMBw 4, prescurtare de la comunicațiile prin satelit ale Bundeswehr. În etapa finală, potrivit Bundeswehr, ar urma să cuprindă câteva sute de sateliți pe orbită joasă și să coste între opt și zece miliarde de euro.

O primă constelație parțială, cu până la 40 de sateliți, ar trebui să devină operațională încă din 2029, iar funcționarea completă este prevăzută din 2030.

OHB și Rheinmetall, în cursa pentru contract

Asocierea „OHB Rheinmetall Space Networks”, cu sediul la Bremen, participă la licitație. Potrivit informațiilor companiei, OHB s-ar ocupa de sateliți, iar Rheinmetall de stațiile de sol și de terminale. Nu s-a luat încă nicio decizie.

Din surse din industrie reiese că atribuirea contractului ar putea avea loc pe la cumpăna dintre ani, deși unii cunoscători consideră posibil și începutul lui 2027. OHB ar fi astfel implicată în ambele proiecte majore: în IRIS², ca producător de sateliți, și în rețeaua Bundeswehr, ca parte a asocierii.

Sateliții actuali ai Bundeswehr

Până acum, Bundeswehr a folosit doi sateliți proprii pe orbită geostaționară, la aproximativ 36.000 de kilometri altitudine, COMSATBw-1 și COMSATBw-2, lansați în 2009 și 2010.

Succesorii lor sunt construiți de Airbus și ar urma să fie predați pe orbită în 2029. Primul dintre cei trei sateliți radar germani SARah a fost lansat în 2022 cu o rachetă Falcon 9 a SpaceX.

O companie belgiană tânără ajută la construirea rețelei europene de sateliți

Sateliții pentru IRIS² sunt construiți de mai multe companii. Cea mai mare parte nu va fi livrată de un grup consacrat, ci de o firmă tânără.

Aerospacelab, înființată în 2018, cu sediul la Charleroi, în Belgia, construiește 264 de sateliți pentru orbita joasă.

Potrivit companiei, valoarea comenzii se ridică la 2,4 miliarde de euro. Sateliții ar trebui livrați până în 2030. Aceștia vor fi produși într-o fabrică nouă din Charleroi, unde din 2027 ar urma să fie construiți până la 500 de sateliți pe an.

Airbus construiește cel puțin 66 de sateliți în primul strat, pentru comunicații militare, care ar trebui să fie gata în 2029. Astfel, întregul segment de orbită joasă, cu 330 de sateliți, a fost atribuit.

Împreună cu cei 18 sateliți OHB pentru orbita medie, rețeaua va cuprinde 348 de sateliți.

Cât de realist este 2029?

Rămâne de văzut dacă termenul poate fi respectat. Primii sateliți ar trebui lansați în 2029. Potrivit presei, planul inițial prevedea lansarea lor cu doi ani mai devreme.

Experții consideră lansările de rachete principalul punct de blocaj. Nici cei mai buni sateliți nu pot ajunge în spațiu fără rachete, iar cine nu le poate lansa singur rămâne dependent de alții.

Europa se bazează pe lansatorul Ariane 6, care zboară în spațiu din 2024. Andreas Knopp, de la Universitatea Bundeswehr din München, subliniază în săptămânalul Das Parlament că numărul lansărilor este limitat, iar politologul Antje Nötzold, de la Universitatea Tehnică din Chemnitz, vorbește la MDR despre o „problemă a lansatoarelor”.

De la începutul anului, Ariane 6 a fost lansată de patru ori, iar trei dintre zboruri au dus pe orbită sateliți pentru Amazon Leo, serviciul de internet prin satelit al companiei americane, gândit și el să concureze cu Starlink.

Amazon a rezervat cel puțin 18 lansări Ariane 6. La începutul lui august, Comisia a numit achiziția serviciilor de lansare pentru IRIS² drept unul dintre pașii următori.