Europarlamentarul Daciana Sârbu cere UE interzicerea cianurilor în minerit

Într-o scrisoare trimisă lui Donald Tusk, prim-ministru al Poloniei, şi lui Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, europarlamentarul Daciana Sârbu cere elaborarea de către Uniunea Europeană a unei directive de interzicere a cianurilor în minerit. Iată mai jos scrisoarea:

Stimate domnule Tusk,

Stimate domnule Barroso,

Fiindcă ne aflăm la momentul la care noua preşedinţie a UE îşi stabileşte şi expune priorităţile pentru următoarele 6 luni, vreau să vă reamintesc o prioritate prea mult timp amânată a Uniunii Europene: interzicerea utilizării tehnologiilor bazate pe cianuri în minerit.

În mai 2010, Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de rezoluţie (la care am contribuit drept coautor din partea Grupului Socialist) privind interzicerea tehnologiilor bazate pe cianuri în exploatările miniere. Rezultatul votului a fost un ferm semnal pozitiv în favoarea acestei măsuri: 488 voturi pentru, 48 împotrivă şi 57 de abţineri.

Patru grupuri politice – PPE, S&D, ALDE, GUE/NGL – au susţinut această rezoluţie. Fiecare dintre noi, cei 488 de europarlamentari care au făcut posibilă doptarea sa, reprezentăm în Parlamentul European voinţa cetăţenilor europeni. Semnificaţia acestui vot este deci foarte clară: majoritatea europenilor doreşte renunţarea la cianuri. Din păcate însă, a trecut mai bine de un an de la acel vot şi Comisia nu a făcut nici o propunere legislativă care să respecte şi să reflecte voinţa populară. Personal, am adresat nenumărate interpelări CE pe această temă, şi la fel au făcut şi numeroşi colegi deputaţi. Între timp, a mai avut loc o tragedie – accidentul ecologic din Ungaria, cu urmări transfrontaliere grave asupra mediului şi comunităţilor umane – episod care ne-a demonstrat din nou că utilizarea substanţelor periculoase în industria extractivă este o ameninţare continuă.

Stimaţi domni,

Cianurile nu au ce căuta în mineritul modern din UE, deoarece preţul – plătit cu sănătatea oamenilor şi a mediului – este uriaş.

Catastrofa din Japonia ne-a demonstrat, recent, că standardele de siguranţă din industrie nu sunt nici odată suficient de înalte. În mod special, mineritul cu cianuri are o istorie îndelungată de provocare a dezastrelor. Însă noi, în Uniunea Europeană a anului 2011, avem la dispoziţie un instrument simplu de a preveni viitoare catastrofe: putem spune definitiv „nu” cianurilor, salvând vieţi omeneşti, aşezări umane şi ecosisteme.

În România, la Roşia Montană, o companie se străduieşte să deschidă o nouă exploatare cu cianuri, nu departe de Baia Mare, scena catastrofei generate de cianuri în 2000, când a avut loc cel mai grav accident ecologic de după Cernobâl. Este o aşezare veche de 2000 de ani, considerată astăzi un potenţial UNESCO World Heritage Site. Dacă proiectul urmărit de investitori devine realitate, aşezarea s-ar transforma în cea mai mare mină de aur de suprafaţă din Europa – adică într-un deşert uriaş, sacrificat în numele unor interese economice private.

Stimaţi domni,

Uniunea Europeană nu poate permite distrugerea unei aşezări, pulverizarea unui ecosystem şi anihilarea unor secole de istorie, prin refuzul de a legifera conform voinţei populare. Dacă oferim cale deschisă cianurilor la Roşia Montană, contrazicem toate angajamentele europene de mediu, domeniu la care ne considerăm, pe bună dreptate, deschizători de drumuri în plan mondial. Ne contrazicem, în acelaşi timp, discursul despre dezvoltarea durabilă, refuzând acestei comunităţi şansa dezvoltării pe termen lung, prin turism cultural şi arheologic, o ipoteză susţinută cu argument solide de lumea academică.

Vă rog să reflectaţi pe marginea acestui subiect şi să includeţi crearea unei directive de interzicere a cianurilor în minerit printre priorităţile dvs imediate.

Cu toată consideraţia,

Daciana Sârbu,

Membru al Parlamentului European,

S&D, România