EXCLUSIV Cine sunt și ce controverse au cei cinci magistrați CSM din grupul lui Bolojan pentru Justiție

Cinci magistrați CSM vor face parte din grupul de lucru de la Guvern privind Legile Justiției. Este vorba despre judecătorii Alin Ene și Claudiu Drăgușin, procurorul Bogdan Staicu și doi reprezentanți ai societății civile din CSM, Fănel Mihalcea și Ioan Sas, spun sursele Cotidianul.

Cine sunt cei cinci magistrați CSM din grupul de lucru de la Guvern

Claudiu Drăgușin este unul dintre cei cinci magistrați CSM trimiși în grupul de lucru păstorit de Ilie Bolojan. Este unul dintre cei mai aprigi contestatari ai reformei promovate de Ilie Bolojan pentru reducerea privilegiilor magistraților. El a avut postări pe Facebook potrivnice președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan.

Pe 5 decembrie, Claudiu Drăgușin scria pe pagina sa de socializare: „Președintele Republicii a îndemnat magistrații să se revolte împotriva magistraturii. Da, ați citit corect! După 6 luni de campanie muncită, costisitoare, orchestrată de la cel mai înalt nivel politic (prim-ministru și președinte incluși), în sfârșit se vede adevăratul scop”.

„Ce se știe e că cel care a afirmat public, de pe cea mai înaltă tribună a statului, chiar de Ziua Națională, că România este un stat corupt în care se întâmplă abuzuri sistemice a fost… președintele Republicii, în tandem și în continuarea acțiunii prim-ministrului.” În mod normal, îndemnul la revoltă ar merita o atenție instituțională serioasă”.

Dragușin l-a comparat pe Bolojan cu un măcelar

Într-o altă postare din 29 iulie, Drăgușin a făcut o paralelă între acțiunile lui Bolojan și cele ale unui măcelar:

„Discursul prim-ministrului dovedește, cel puțin pentru mine, că gândirea din spatele lui nu este a unui șahist, nu e una pe termen lung, dacă preferă distrugerea imaginii uneia dintre puterile statului (care, spre deosebire de celelalte, nu are alte instrumente de a se apăra, cu excepția codurilor după care judecă).
Cu puțin timp în urmă îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când, sub pretextul salvării vieții unui pacient, în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar. Nu știu de ce, dar după conferința de presă de astăzi mi-am adus aminte de discuție, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate. Așa și cu mult clamata nevoie de „justiție socială”. Sub pretextul ei, poate că scopul real să fie distrugerea unei puteri în stat?”

Potrivit declarației de avere din iunie 2024, judecătorul Claudiu Drăgușin a câștigat în anul fiscal 2023 un salariu de 508.601 lei ca membru CSM, adică peste 42.000 lei pe lună, echivalentul a peste 8.000 de euro. În total, Claudiu Drăgușin a obținut în anul 2023 venituri salariale cumulate de peste 11.000 de euro pe lună.

De altfel, Ilie Bolojan și Claudiu Drăgușin se cunosc de pe timpul când ambii lucrau la Secretariatul General al Guvernului (SGG). Potrivit CV-ului său, Drăgușin a lucrat în perioada 2003–2008, 2009 ca consilier la Direcția Juridică a SGG, iar Ilie Bolojan a condus SGG în perioada 2007–2008, potrivit CV-ului premierului publicat pe pagina Guvernului.

CITEȘTE ȘI: DOCUMENT Ce modificări ale Legilor Justiției au fost propuse în grupul de lucru de la Guvern (I)

Al doilea dintre cei cinci magistrați CSM este Alin Ene. Tot o voce critică la adresa reformei din CSM

Alin Ene este un alt judecător pe care CSM îl va trimite la grupul de lucru de la Palatul Victoria pe Legile Justiției, spun sursele Cotidianul. Și acesta a pornit o adevărată cruciadă împotriva reformei pensiilor speciale ale magistraților. Cruciada o duce tot pe Facebook, unde se exprimă liber, față de alți magistrați dați imediat cum glăsuiesc pe mâna Inspecției Judiciare. În postările sale, judecătorul Alin Ene a atacat și documentarul Recorder, „Justiție capturată”.

Pe 11 decembrie, Alin Ene scria pe Facebook: „Nu vorbim despre informare onestă. Nu vorbim despre analiză sau echilibru. Vorbim despre presiune mediatică organizată asupra justiției, ambalată sub forma unui „demers civic”. Scopul nu este nici transparența, nici „curățarea”, ci MANIPULAREA EMOȚIEI PUBLICE până la punctul în care se produce reacția dorită: o emulație colectivă împotriva Justiției, orchestrată astfel încât fiecare pas să pară „revoltă civică”, nu presiune coordonată. Miza nu este „curățarea” sistemului. Miza este tocmai acapararea lui: eliminarea vocilor incomode, delegitimarea structurilor independente și înlocuirea lor cu „oamenii noștri” – cu prostul obicei de a fabrica un „om nou”, perfect adaptat comenzilor politice”.

Într-o altă postare, Alin Ene descifra declarațiile președintelui Nicușor Dan: „Și probabil că în această cheie trebuie citite și declarațiile recente ale Președintelui României, care ne spune că a pus un diagnostic sistemului de justiție, e plin de abuzuri, pentru că așa știe domnia sa. Și, odată stabilit acest adevăr universal valabil, așteaptă magistrații de bună credință să protesteze public împotriva acestor abuzuri”.

Potrivit declarației sale de avere din iunie 2024, Alin Ene a obținut venituri în 2023 din drepturi salariale ca membru CSM de 510.736 lei. Adică tot peste 42.000 lei lunar, echivalentul a peste 8.000 de euro. În total, acesta a obținut venituri salariale cumulate de peste 13.000 de euro pe lună în anul 2023

Un procuror și doi reprezentați ai societății civile, printre cei cinci magistrați CSM trimiși în grupul lui Bolojan

Din partea Secției pentru procurori, cele mai mari șanse să participe le are procurorul Bogdan Staicu, noul vicepreședinte al CSM, începând cu data de 7 ianuarie 2026. Secția pentru procurori este chiar în aceste momente în ședință pentru a decide cine va reprezenta instituția la întâlnirea de mâine de la Guvern. Bogdan Staicu a participat și la prima reuniune a grupului de lucru din 23 decembrie. Potrivit declaratiei de avere, în 2023, a câștigat aproape 10.000 de euro pe lună (9.958 de euro).

Și cei doi reprezentanți ai societății civile din cadrul CSM ar urma să participe la reuniunea grupului de lucru de la Guvern. În 2022, PSD a reușit, cu votul senatorilor, să impună doi oameni apropiați. Unul este Fănel Mihalcea, care a fost procuror la bază. În ultimii ani a fost membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica și membru în CA al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime.

El este tatăl deputatei PSD, Silvia Mihalcea, partenera vicepremierului PSD, Marian Neacșu.

Al doilea membru din partea societății civile este Ioan Sas. El a fost consilier județean în Maramureș din partea PSD. Presa locală a scris că Ioan Sas și-a dat demisia din partid în 2020, supărat că nu a prins un loc pe listele de la parlamentare. Sas cântă la taragot.

CITEȘTE ȘI: Toate manevrele privind pensiile speciale ale magistraților. Privilegiații luptă din răsputeri – ANALIZĂ

Istoria grupului de lucru de la Guvern

Grupul de lucru pentru modificarea Legilor Justiției a fost înființat ca urmare a documentarului Recorder intitulat „Justiție capturată”. O investigație semnat de jurnaliștii Andreea Pocotilă și Mihai Voinea. După proteste în stradă, Ilie Bolojan a venit cu o soluție de liniștire a opiniei publice. A anunțat, pe 12 decembrie, că s-a decis în ședința de guvern crearea unui grup de lucru care să analizeze Legile Justiției.

Pe 20 decembrie, grupul de lucru a fost constituit oficial printr-o decizie publicată în Monitorul Oficial. Comitetul este format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției. Va fi condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului.

Prima ședință a grupului de lucru de la Palatul Victoria a avut loc pe 23 decembrie. Atunci au fost subliniate problemele. Volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal. Condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației.

„Totodată, a fost discutată demararea procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în cadrul sistemului judiciar”, se arată în comunicatul Guvernului.

Ce atribuții are noul Comitet înființat de Bolojan

Analizează efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022.
Analizează și dezbate opiniile formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor. Precum și opiniile organizațiile nonguvernamentale.
Organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor.
Solicită puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional.
Prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor prevăzute în prezenta decizie.
Propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție.