DOCUMENT Ce modificări ale Legilor Justiției au fost propuse în grupul de lucru de la Guvern (I)

Unele dintre amendamentele privind Legile Justiției scot din joc Secția pentru judecători a CSM în organizarea concursurilor pentru Înalta Curte de Casație și Justiție. Introduc în ecuație un jucător nou – Institutul Național al Magistraturii. În plus, pun responsabilitatea în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii cu totul, nu exclusiv în cea a Secției de judecători. De asemenea, un amendament vorbește despre transfer și delegare ca măsuri excepționale și nu la ordinea zilei. Este vorba despre modificări ale Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor. La acest capitol sunt 66 de amendamente propuse. 

Amendamente privind Legile Justiției. Detașările, doar o excepție

Astfel, în Legile Justiției, varianta modificată, detașările și delegările s-ar face, în mod excepțional, prin hotărâre motivată. 

*Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, în mod excepțional, prin hotărâre motivată, în condițiile limitativ prevăzute de lege, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Promovările nu ar mai fi la mâna Secției de judecători

Promovările în funcția de judecător la ÎCCJ se fac prin concurs organizat de CSM și INM. Cei interesați depun cererile la Institutul Național al Magistraturii, nu la CSM. 

*Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

*Posturile scoase la concurs se stabilesc de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în mod distinct pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care există locuri vacante.

*Data, locul, modul de desfăşurare a concursului, tematica şi bibliografia de concurs se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. În cuprinsul anunţului privind organizarea concursului de promovare se precizează specializările la care se poate susţine concursul, în funcţie de secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Tematica şi bibliografia de concurs se stabilesc în funcţie de specializarea fiecărei secţii.

*În termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (2), cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Institutul Naţional al Magistraturii.

Amendamente privind Legile Justiției. Secția pentru judecători a CSM este eliminată din toate etapele concursului

*Contestaţiile se soluţionează de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Apar și două noi articole în lege, care să asigure o transparență mai mare a activității candidaților care se înscriu la concurs. 

*Cererile de înscriere la concurs ale candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs hotărâri judecătoreşti redactate de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise.

*Hotărârile judecătoreşti transmise după expirarea termenului prevăzut în anunţ nu se iau în considerare.

Comisiile de concurs nu mai sunt la mâna Secției de judecători a CSM

*Comisia de evaluare, elaborare a subiectelor şi de corectare, comisia de interviu şi comisia de soluţionare a contestaţiilor, denumite comisii de concurs, sunt numite prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de secţiile Înaltei Curţi pentru care s-au depus candidaturi. În cadrul comisiilor de concurs se pot constitui subcomisii.

*Comisia de organizare a concursului este numită prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

Nu ar mai exista magistrați cu putere deplină în evaluarea colegilor

De asemenea, pentru a evita ca aceiași magistrați să facă mereu parte din comisiile de evaluare, un amendament introduce limite. 

*Magistraţii care au făcut parte din comisiile de concurs la sesiunea anterioară a acestui concurs nu vor putea fi desemnaţi în aceste comisii pentru următoarele două sesiuni. Această dispoziţie se aplică, în măsura în care este posibil, şi celorlalţi membri ai comisiilor de concurs.

Concursul, de bază în orice promovări

Se introduce concursul pentru promovarea la instanțe și parchete superioare. Locurile scoase la concurs nu se mai stabilesc de către secțiile separate ale CSM, ci de către plen. 

*Promovarea judecătorilor şi procurorilor la instanţe şi parchete superioare, efectivă sau pe loc, se face doar prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante scoase la concurs.

*Posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă, respectiv locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc, se stabilesc de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în mod distinct. La promovarea efectivă, posturile se stabilesc pentru fiecare instanţă sau parchet, în urma consultării instanţelor/parchetelor, în funcţie de necesarul de resurse umane, în limita posturilor vacante existente.

CITEȘTE ȘI

DNA, din nou responsabil de anchetarea magistraților. Scenariu la Guvern – SURSE (II)

Promovările la ÎCCJ, pe bază de concurs

Promovarea în cadrul ÎCCJ se va face doar pe bază de concurs. În prezent, singurul criteriu este să fi „funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare”.

*Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numai prin concurs, organizat pe baza unor criterii obiective, transparente și verificabile.

Schimbări în privința delegărilor la Curtea de Apel

Amendamentele abordează și problema delegărilor de la Curtea de Apel. Argumentele sunt următoarele:

• La ora actuală, delegarea în cadrul circumscripției aceleiași curți de apel se dispune de președintele Curții de Apel. Acest lucru reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar prin concentrarea puterii în mâinile președintelui curții de apel. Prelungirea delegării poate fi condiționată de promovarea unor anumite interpretări ale legii/pronunțarea unor soluții. 
• Delegarea judecătorilor în funcții de conducere reprezintă o vulnerabilitate actuală a sistemului judiciar. În ceea ce privește desemnarea judecătorilor în funcții de conducere, regula trebuie să fie aceea a ocupării prin concurs, nu prin delegare, la propunerea președintelui curții de apel. În aplicarea normelor actuale, președinții curților de apel pot obține delegarea, spre exemplu, pentru funcția de președinte de secție a unor judecători din afara acelei curți de apel. Dacă delegarea este chiar necesară, atunci perioada ar trebui să fie limitată.

Amendamentele autorilor

*În cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea asigurării bunei funcţionări a instanţei unde se solicită delegarea, Secția pentru judecători din cadrul CSM poate delega judecători de la curtea de apel, de la o instanţă din circumscripţia acelei curţi de apel  sau  de  la instanţe de acelaşi grad sau de grad inferior din afara circumscripţiei curţii de apel unde funcţionează judecătorul la o altă instanţă unde are dreptul să funcţioneze cel delegat potrivit gradului profesional avut, din cadrul acelei circumscripţii sau, în mod excepțional, în cadrul circumscripției altei curți de apel, la propunerea motivată a preşedintelui instanţei unde se deleagă și cu acordul judecătorului delegat.

*Delegarea în funcţii de conducere vacante a judecătorilor se dispune prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi, cel  mult pentru o perioadă de 6 luni, la propunerea preşedintelui instanţei unde se află funcţia vacantă de conducere, iar dacă funcţia vacantă este cea de preşedinte al instanţei, la propunerea colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare, cu excepţia delegării pe funcţia de preşedinte de curte de apel care se dispune la propunerea colegiului de conducere al acelei curţi de apel. Delegarea în funcţii de conducere vacante de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune la propunerea preşedintelui acestei instanţe.

Cumulul pensie-salariu, interzis până la 65 de ani

Un alt amendament privind Legile Justiției se referă la cumulul pensiei cu salariul.

*Pe perioada reîncadrării este interzis cumul pensiei cu salariul, înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani.

Actuala lege spune că „pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%”.

DOCUMENT LEGILE JUSTITIEI

CITEȘTE ȘI

Sfârșitul completurilor controlate: președinții de instanță pierd butonul magic. Scenariu la Guvern – SURSE (III)