Peste 500.000 de români au două locuri de muncă. Ce spune fenomenul despre salariile din România

Studiul Workmonitor 2026, realizat de Randstad România, arată că 47% dintre salariați au sau își caută un al doilea job, un procent semnificativ peste media globală, de 40%. În paralel, aproximativ o treime dintre respondenți spun că și-au mărit sau intenționează să își mărească programul de lucru la actualul loc de muncă, o creștere importantă față de anul trecut, când doar unul din cinci angajați lua în calcul această variantă.

Tendința confirmă o schimbare care se contura deja în statisticile oficiale. Potrivit datelor Inspecției Muncii, la finalul anului 2024 aproape 667.000 de salariați aveau mai multe contracte individuale de muncă active, aproape dublu față de anul precedent. Dacă atunci cifrele indicau începutul fenomenului, cercetarea Randstad arată că în 2026 nevoia unor venituri suplimentare este resimțită de aproape jumătate dintre angajați.

Aproape jumătate dintre români caută venituri suplimentare. Ce s-a schimbat pe piața muncii

Analiza Randstad arată că această orientare către venituri multiple nu vine într-o perioadă de optimism economic, ci într-un context în care angajații sunt mai prudenți și mai atenți la stabilitatea financiară.

În loc să își schimbe locul de muncă, mulți preferă să își completeze veniturile printr-un al doilea job sau prin mai multe ore lucrate.

Totodată, numărul celor care cer majorări salariale sau folosesc demisia ca instrument de negociere este mai mic decât în anii anteriori, semn că incertitudinea economică îi face pe mulți să evite riscurile.

„Talentele din România au devenit tot mai pragmatice și își doresc mai mult control asupra viitorului profesional”, explică Dagmara Chudzińska-Matysiak, Managing Director Randstad România, care arată că această schimbare pune presiune atât pe angajați, cât și pe angajatori.

Salariul îi atrage pe angajați, dar nu mai este suficient pentru a păstra oamenii în firme

Deși 82% dintre români spun că salariul este principalul criteriu atunci când își aleg un nou loc de muncă, studiul arată că motivele pentru care aleg să rămână într-o companie sunt diferite.

Pentru 48% dintre respondenți, echilibrul dintre viața profesională și cea personală este mai important decât salariul, în timp ce doar 30% spun că nivelul remunerației este principalul motiv pentru care rămân la actualul angajator.

În continuare, siguranța locului de muncă este menționată de 17% dintre participanți.

Aceste rezultate sugerează că angajații încearcă să compenseze presiunea financiară nu doar prin salarii mai mari, ci și printr-o organizare mai flexibilă a muncii și prin surse suplimentare de venit.

Al doilea job vine cu un cost pe care mulți îl resimt zilnic. Oamenii se plâng că nu mai au timp pentru viața personală

Studiile realizate în ultimii ani arată că al doilea job nu înseamnă automat și venituri duble. Potrivit unei analize eJobs, cei mai mulți angajați care lucrează în două locuri își cresc veniturile cu doar 20-30% față de salariul principal, iar numai 13,4% spun că al doilea job le dublează câștigurile.

În schimb, costurile sunt evidente. Mulți spun că au tot mai puțin timp pentru familie, se simt obosiți și întâmpină dificultăți în a menține același nivel de performanță în ambele locuri de muncă.

Flexibilitatea și autonomia devin mai importante decât în trecut

Studiul Workmonitor 2026 mai arată că 40% dintre angajați nu ar accepta un loc de muncă fără flexibilitate privind locul din care lucrează, iar 42% nu ar accepta unul fără flexibilitate a programului.

Mai mult, 43% spun că au părăsit deja un loc de muncă deoarece acesta nu era compatibil cu viața personală, iar 30% au demisionat din cauza lipsei de autonomie.

În paralel, tot mai mulți români își imaginează o „carieră de portofoliu”, în care alternează mai multe roluri și domenii de activitate pe parcursul vieții profesionale, în locul modelului clasic bazat pe un singur angajator.

Află și „Dr. Apocalipsă”, economistul care a anticipat criza din 2008, avertizează: AI ar putea schimba regula după care au trăit generații întregi. Ce se întâmplă cu joburile și pensiile