„Dr. Apocalipsă”, economistul care a anticipat criza din 2008, avertizează: AI ar putea schimba regula după care au trăit generații întregi. Ce se întâmplă cu joburile și pensiile

Nouriel Roubini, economistul supranumit „Dr. Apocalipsă” după ce a avertizat asupra riscurilor care au precedat criza financiară din 2008, susține că inteligența artificială și roboții ar putea înlocui o parte importantă a forței de muncă în următorii 20 – 25 de ani.

Profeția lui Roubini ne face să ne întrebăm: dacă mașinile vor putea face tot mai multe dintre lucrurile pentru care oamenii sunt plătiți astăzi, cum va funcționa o economie construită pe ideea că fiecare persoană trebuie să aibă un loc de muncă pentru a-și asigura viitorul?

Roubini spune că soluția pe care o vor oferi statele nu va fi doar creșterea vârstei de pensionare sau ajustarea sistemelor actuale.

Roubini: „Vom avea nevoie de o formă de venit de bază universal pentru toată lumea”

În opinia sa, transformarea provocată de AI va obliga societatea să regândească modul în care sunt distribuite veniturile.

Problema pensiilor ar putea fi doar începutul, marea provocare este ce se întâmplă cu oamenii într-o economie dominată de AI

Declarațiile lui Roubini au fost făcute într-un interviu pentru Bloomberg TV, unde economistul a fost întrebat cum poate fi reparat sistemul american de pensii, în condițiile în care fondul care contribuie la plata beneficiilor riscă să își epuizeze rezervele în următorii ani.

Dar răspunsul său a mutat discuția într-o zonă mult mai largă. Potrivit lui Roubini, problema viitorului nu este doar finanțarea pensiilor, ci însăși relația dintre muncă, venit și prosperitate.

„În cele din urmă, vom avea nevoie de o formă de venit de bază universal pentru toată lumea, atât în perioada în care oamenii lucrează, cât și după pensionare”, a declarat economistul.

Ideea venitului de bază universal presupune acordarea unei sume garantate fiecărui cetățean. Conceptul este analizat de economiști și politicieni de mai mulți ani, dar dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale a readus această dezbatere în centrul atenției.

Motivul din spatele acestei posibile noi strategii socio-economice se bazează pe faptul că tehnologia promite o economie mai eficientă, dar ridică o dilemă incomodă pentru milioane de angajați: cine va beneficia de această eficiență și cine va suporta costul tranziției?

Paradoxul AI. Tehnologia care poate aduce o explozie economică ar putea schimba cea mai importantă sursă de siguranță a oamenilor

Roubini consideră că inteligența artificială ar putea genera o creștere economică fără precedent.

Economistul susține că apariția unor sisteme avansate de inteligență artificială, capabile să atingă sau chiar să depășească performanțele umane în numeroase domenii, ar putea accelera puternic productivitatea economiei.

În scenariul său, ritmul de creștere economică ar putea ajunge la niveluri mult mai ridicate în următoarele decenii, ceea ce ar crea o cantitate uriașă de valoare.

Dar aici apare marele paradox al revoluției AI.

O economie mai bogată nu înseamnă automat o societate în care toți oamenii sunt mai siguri financiar. Dacă avantajele inteligenței artificiale sunt concentrate în special în mâinile companiilor și investitorilor care controlează tehnologia, diferențele sociale ar putea crește.

Tocmai această problemă îl face pe Roubini să susțină că guvernele ar putea fi nevoite să găsească mecanisme prin care o parte din câștigurile generate de AI să ajungă și la populație.

De ce venitul de bază universal a devenit una dintre cele mai discutate idei ale erei inteligenței artificiale

Discuția despre un venit garantat nu vine doar din zona economiei, în condițiile în care mai mulți lideri din industria tehnologică au analizat posibilitatea ca societatea să aibă nevoie de noi mecanisme de protecție într-o perioadă în care inteligența artificială ar putea schimba rapid piața muncii.

Sam Altman, spre exemplu, directorul general al OpenAI, a vorbit în trecut despre provocările pe care automatizarea avansată le poate crea și despre necesitatea regândirii modului în care beneficiile tehnologiei sunt distribuite.

Cu toate acestea, ideea rămâne controversată, pentru că un venit universal ar necesita surse stabile de finanțare și ar ridica întrebări dificile despre rolul statului, stimulentele pentru muncă și echilibrul dintre protecție socială și responsabilitate individuală.

Pentru oamenii obișnuiți, schimbarea cea mai importantă este că inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului îndepărtat sau un scenariu de film SF. Tehnologia pe care nici nu ne-o puteam imagina mulți dintre noi acum câțiva ani, e deja aici și deja schimbă modul în care lucrăm, interacționăm și ne relaxăm.

În cele din urmă, nu există certitudinea că milioane de oameni vor rămâne fără locuri de muncă, deoarece istoria a demonstrat de mai multe ori că marile revoluții tehnologice au distrus anumite profesii, dar au creat și altele.

Practic, orice criză naște oportunități, însă la fel de adevărat este că oportunitățile vor fi fructificate de cei pregătiți, nu de toată lumea.

Află și Cât câștigă un muncitor pe șantier în 2026. Meseriașii pleacă și cu 400-500 de lei pe zi acasă, dar firmele tot nu găsesc personal