Pentru mulți antreprenori și investitori, ultimii ani au însemnat costuri tot mai mari cu raportările fiscale, reguli noi și obligații administrative care au consumat timp și bani.
Într-un context în care economia europeană încearcă să-și recapete competitivitatea, iar finanțarea afacerilor rămâne dificilă, Comisia Europeană propune acum ca, în locul unor noi obligații, să fie eliminate unele bariere fiscale care există de zeci de ani.
Comisia estimează că întregul pachet de simplificare ar reduce costurile de conformare ale companiilor cu aproximativ 8 miliarde de euro anual, bani care ar putea fi direcționați către investiții, dezvoltare și locuri de muncă.
Dispare una dintre cele mai importante bariere fiscale dintre companiile din UE
Conform unei analize Termene.ro, cea mai spectaculoasă modificare propusă privește eliminarea impozitului cu reținere la sursă pentru dividende, dobânzi și redevențe plătite între companii din Uniunea Europeană care fac parte din același grup.
În prezent, aceste scutiri există doar în anumite condiții stricte privind participațiile și perioadele de deținere.
Noua propunere elimină aceste praguri și simplifică regulile, ceea ce ar facilita investițiile transfrontaliere și circulația capitalului în interiorul pieței unice.
Noile măsuri propuse ar putea avea efecte și pentru companiile românești
Investitorii europeni cu participații mai mici în companii românești ar putea beneficia de distribuirea dividendelor fără impozitare la sursă, iar dobânzile plătite către anumite companii din alte state membre ar putea deveni, de asemenea, scutite.
Există însă și un revers al medaliei. Eliminarea condițiilor formale nu înseamnă că autoritățile fiscale vor verifica mai puțin.
Dimpotrivă, accentul se va muta pe demonstrarea activității economice reale și a calității de beneficiar efectiv al veniturilor, aspecte care vor deveni și mai importante în controalele fiscale.
Companiile cu credite ar putea fi printre marii câștigători
O altă modificare cu impact major privește deductibilitatea dobânzilor, un subiect sensibil pentru companiile care finanțează investiții prin credite.
Comisia propune majorarea pragului minim până la care limitările nu se aplică, de la un milion la trei milioane de euro, prag care ar urma să fie actualizat automat cu inflația. Totodată, împrumuturile contractate de la bănci și alți creditori independenți ar urma să fie excluse din aceste limitări în anumite condiții.
Pentru sectoare precum construcțiile, energia, infrastructura sau dezvoltările imobiliare, unde finanțarea prin credite este esențială, schimbarea poate însemna costuri fiscale mai mici și o capacitate mai mare de investiții.
Comisia estimează că numai această modificare ar genera economii de aproximativ 500 de milioane de euro anual pentru companiile europene.
Comisia Europeană propune mai puține raportări fiscale și mai puțină birocrație, dar schimbările nu vor apărea imediat
Pachetul nu se limitează la taxe, deoarece Bruxellesul propune și reorganizarea regulilor privind cooperarea administrativă dintre statele membre (DAC), astfel încât numeroase obligații de raportare să fie simplificate sau eliminate.
Printre modificări se numără reducerea raportărilor duble pentru grupurile multinaționale, prelungirea unor termene de raportare și simplificarea unor obligații introduse în ultimii ani. Conform autorităților europene, scopul este reducerea costurilor administrative fără diminuarea capacității autorităților de a combate frauda și evitarea obligațiilor fiscale.
Măsurile se află acum doar la nivel de propunere
Totuși, companiile trebuie să știe că încă nu există o hotărâre definitivă în privința acestor măsuri propuse.
Propunerile trebuie aprobate în unanimitate de statele membre ale Uniunii Europene, iar negocierile se anunță dificile. Unele guverne sunt preocupate de eventualele pierderi de venituri bugetare, în timp ce altele se tem că relaxarea regulilor ar putea redeschide discuții privind evitarea fiscală.
Calendarul propus de Comisia Europeană indică o adoptare etapizată, cu aplicarea principalelor măsuri începând din 2029, iar unele prevederi urmând să intre în vigoare chiar mai târziu.
Ce efecte sunt așteptate, concret, pentru companiile din România
Dacă forma actuală va fi păstrată, România ar putea fi obligată să adapteze Codul Fiscal în mai multe puncte importante.
Companiile cu operațiuni în alte state membre ar putea beneficia de reguli mai simple privind dividendele și dobânzile, iar firmele care finanțează investiții prin credite ar putea avea un regim fiscal mai favorabil. În același timp, accentul autorităților fiscale se va muta dinspre verificarea unor condiții formale către analiza substanței economice a tranzacțiilor.
Pentru mediul de afaceri, după un deceniu în care regulile fiscale europene au devenit tot mai complexe, ar putea apărea o reducere a birocrației și o creștere a atractivității investițiilor în piața unică. Rămâne însă de văzut dacă toate statele membre vor accepta această schimbare de direcție.
La ce trebuie să fie atente firmele în perioada următoare
În loc să ia decizii pripite sau să își restructureze activitatea pe baza unei propuneri care încă se află în negociere, companiile ar trebui să folosească această perioadă pentru a se pregăti.
Un prim pas este analizarea fluxurilor de dividende, dobânzi și redevențe realizate între societățile din Uniunea Europeană, pentru a înțelege unde noile reguli ar putea reduce costurile fiscale.
În același timp, firmele care finanțează investiții prin credite ar trebui să reevalueze impactul pe care modificarea regulilor privind deductibilitatea dobânzilor l-ar putea avea asupra proiectelor aflate în derulare sau planificate.
La fel de importantă este urmărirea negocierilor dintre statele membre în Consiliul UE.
Pachetul legislativ poate suferi schimbări semnificative înainte de adoptarea formei finale, iar deciziile luate în următorii ani vor determina atât calendarul de aplicare, cât și amploarea beneficiilor de care vor putea profita companiile.
Deși măsurile nu produc efecte imediate, ele marchează o schimbare importantă de filosofie la nivel european: după ani în care accentul a fost pus pe introducerea unor reguli fiscale tot mai stricte, Comisia Europeană încearcă acum să reducă povara administrativă și să stimuleze investițiile și competitivitatea economiei europene.