Facă-se voia lui Iohannis

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că au fost transpuse în texte de lege principiile proiectului „România Educată”, prezentând ce cuprind. 

„Astăzi 12 iulie, la un an de la prezentarea raportului final al Proiectului România Educată, Ministerul Educaţiei a transpus în texte de lege toate principiile din Proiectul România Educată. Avem două proiecte: unul pentru învăţământul preuniversitar şi altul pentru învăţământul superior. Aceste proiecte de lege au fost elaborate de către Ministerul Educaţiei cu resurse proprii prin consultarea tuturor direcţiilor de specialitate. (…) Ministerul Educaţiei este cel care asumă aceste două proiecte de lege, care începând cu ziua de mâine vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile până la data de 17 august, perioadă de consultare în care aşteptăm opinii din partea tuturor celor interesaţi în bunul mers al educaţiei”, a spus Cîmpeanu,

El a spus că peste 10.000 de persoane au formulat propuneri.

„Aş vrea să reiterez faptul că abordarea proiectului România Educată a presupus şapte grupuri de lucru plus un grup care a asigurat integrarea opiniilor. Peste 10.000 de persoane pe parcursul consultărilor s-au exprimat, au formulat propuneri. Acestea au fost integrate la nivelul Proiectului România Educată”, a susţinut ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu a precizat că Proiectul „România Educată” beneficiază deja de o asumare guvernamentală „explicită” şi de o asumare parlamentară.

„Proiectul România Educată beneficiază deja de o asumare guvernamentală explicită şi beneficiază de o asumare parlamentară prin includerea în PNRR a capitolului România Educată cu o pondere a finanţării de peste 12% din total PNRR”, a arătat ministrul.

Inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, a declarat Sorin Cîmpeanu.

„Inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică. (…) Un rol absolut esenţial îl va avea Autoritatea pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurarea Calităţii. Aceasta va fi o instituţie publică de interes naţional cu personalitatea juridică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei. Se va realiza prin reorganizarea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Universitar, care va fi o componentă a ANISAC. (…) Tot această autoritate va avea în componenţă Comisia Naţională pentru Inspecţia Şcolară, cu prerogative de verificare a respectării inclusiv cu privire la normele de etică şi deontologie profesională de către cadrele didactice”, a spus Sorin Cîmpeanu, la o conferinţă de presă referitoare la proiectul legii învăţământului preuniversitar, care va fi pus în dezbatere publică miercuri.

Potrivit acestuia, o instituţie cu rol esenţial în proiect va fi Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltarea Carierei Didactice.

„Se reorganizează şi Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţiei, înfiinţându-se Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, precum şi Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei. (…) O altă instituţiei nouă este Unitatea Executivă pentru prima dată la nivelul Ministerului Educaţiei dedicată învăţământului preuniversitar. (…) O altă instituţie care apare în arhitectura de sistem este Centrul Naţional de Excelenţă. La nivel naţional vom avea un Centru Naţional pentru Educaţie Incluzivă. (…) Practic managementul şi guvernanţa în sistemul de educaţie vor fi radical schimbate. (…) O altă noutate se înfiinţează Corpul Managerilor Educaţiei care va fi format din mentori pentru management educaţional”, a afirmat Cîmpeanu.

Potrivit acestuia, pentru prima dată este prevăzută în lege posibilitatea încetării mandatului unui director de şcoală.

„Există pentru prima oară menţionată în lege, nu ne face plăcere, dar este o realitate, posibilitatea de încetare a mandatului unui director de şcoală în situaţia în care ANISC constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate”, a explicat ministrul.

Ministrul Educaţiei a spus că se va schimba şi procedura de recrutare a directorilor şi se va introduce funcţia de director administrativ.

„Se schimbă şi procedura de recrutare a directorilor la directori adjuncţi apărând o nouă funcţie aceea de directori administrativi. Procesul de selecţie va fi profesionalizat total şi va cuprinde o evaluare naţională în cadrul căreia se testează capacităţile şi aptitudinile candidaţilor, se apreciază evaluarea din perspectiva evaluării motivaţionale şi se realizează de către comisia de concurs împreună cu specialişti în psihometrie. Proba scrisă va rămâne, interviul va rămâne. Concurs public”, a susţinut Cîmpeanu.

Învățământul obligatoriu va cuprinde grupa mică începând cu anul 2030, colegiile naționale vor putea organiza propriile examene de admitere, structura examenului de Bacalaureat se modifică.

„Examenul de Bacalaureat este prevăzut a avea următoarele probe. O singură probă scrisă de evaluarea competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun. Este o probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Această probă constă în evaluarea competenţelor generale formate pe parcursul ciclului liceal la Limba şi literatura română, la Matematică, Ştiinţe, Istoria şi Geografia României şi ştiinţe socio-umane. (…) Două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională. (…) Vor fi verificate de asemenea competenţele de bază echivalente nivelului B1, dacă doriţi”, a afirmat ministrul.

El a spus că elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul al recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene.

Potrivit ministrului, o altă probă va evalua competenţele digitale.

„Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională şi proba de evaluare a competenţelor digitale şi au obţinut cel puţin nivelul „independent”; au susţinut proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6; au susţinut probă scrisă la Limba şi literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6. Absolvenţii care au susţinut proba de de evaluare a competenţelor lingvistice şi proba de evaluare a competenţelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise şi practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiţionează promovarea examenului de Bacalaureat”, susţine ministrul.

Probele scrise facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, sunt:

* pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică şi informatică cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

* pentru profilul real, specializarea ştiinţele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie şi biologie cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

* pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie şi ştiinţe socio-umane, cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

* pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba şi literatura română şi limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională studiate, cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

* pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;

* pentru filiera vocaţională, o probă specifică profilului sau specializării.

Proiectul de lege a învăţământului superior prevede eliminarea obligativităţii deţinerii titlului de doctor pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar, a anunţat ministrul Educaţiei.

„Pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar se elimină obligativitatea deţinerii titlului de doctor. Pentru toate celelalte funcţii/grade didactice se menţine această obligativitate a deţinerii titlului de doctor. Este o modalitate de a deschide universităţile către nevoile societăţii şi de a permite accesul unor profesionişti în învăţământul superior românesc”, a afirmat ministrul.

Proiectul reglementează şi vârsta de pensionare a personalului didactic şi de cercetare din universităţi. „Vor putea să rămână în activitate până la vârsta de 70 de ani pe baza unei solicitări pe care fiecare cadru didactic o face peste vârsta de 65 de ani”, a explicat ministrul Educaţiei.

Potrivit acestuia, proiectul prevede că universităţile vor fi cele care asigură admiterea la doctorat, pregătirea, susţinerea examenelor, referatelor, susţinerea tezei şi vor acorda titlul de doctor, urmând să răspundă pentru conformitatea procesului.

„Creşte durata de studii universitare de doctorat de la trei la patru ani. Se reglementează şi posiblitatea de a se urma comasat doi ani de studiu la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Limita cu privire la numărul de mandate pentru un rector va fi stabilită de către fiecare universitate. Se prevede un mandat de cinci ani şi se interzice să se ocupe funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru un număr nelimitat de mandate.

„Limita cu privire la numărul de mandate va fi stabilită pe baza autonomiei universitare de către fiecare universitate”, a explicat Cîmpeanu.

Proiectul de lege mai prevede posibilitatea ca instituţiile de învăţământ superior să preia prin absorbţie instituţii de cercetare.

„Planurile de învăţământ pentru toate programele de studii universitare – licenţă, master, doctorat – organizate în universităţile româneşti vor conţine cursuri de etică şi integritate academică. Va fi o obligaţie legală începând cu nivelul de licenţă. (…) Pentru a încuraja învăţământul dual avem o creştere a finanţării de 30% per student”, a indicat ministrul.

El a completat că proiectul prevede şi înfiinţarea unui registru unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii.

La capitolul salarizare, proiectul prevede o creștere a salariului mediu în învățământ de la 6.500 de lei până la 9.500 de lei.

Potrivit ministrului, pentru prima oară într-o lege a educației apare o reglementare care definește salariul debutantului ca fiind salariul mediu în economie. Este o creștere de 43%, a explicat Cîmpeanu.

Ca urmare, va crește și salariul mediu în sistem de 6.500 de lei, cât este în prezent, până la 9.500 de lei.

VIDEO

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.