Sute de activităţi, dezbateri, proiecţii, expoziţii şi concerte au făcut şi din cea de-a noua ediţie a FânFest Roşia Montană cea mai mare sărbătoare a activismului social şi de mediu din România. Invitaţi sosiţi din toate colţurile lumii, ce au adus cu ei mesajul de solidaritate şi povestea luptei comunităţilor în care trăiesc, s-au reunit la Roşia Montană pentru a-şi împărtăşi experienţele, a-şi uni forţele şi a face front comun împotriva proiectelor distructive, oriunde ar fi ele propuse.
„Corcoesto, deşi la mii de kilometri depărtare, trăieşte aceeaşi poveste cu Roşia Montană. Lupta împotriva mineritului aurifer cu cianuri din Galicia, Spania, este aceeaşi cu cea de aici din România. Aici şi acolo apărăm păduri, râuri, oameni şi valori mult mai preţioase decât tot aurul din lume. Iar comunităţile noastre devin mai puternice luptând împreună”, a declarat Carmen Bardanca, reprezentanta comunităţii Corcoesto, prezentă la Forumul Social de Activism.
„La noi în Turcia, în Canakkale, pe muntele Ida, se încearcă avizarea unui proiect similar cu cel de la Roşia Montană. Am venit aici din solidaritate, să împărtăşim experienţa, să învăţăm de la europeni cum se duce o luptă. O să ducem înapoi lecţii care vor ajuta localnicii turci să îşi ducă mai departe lupta cu succes”, a comentat Ekrem Tufan în numele delegaţiei turceşti prezente la FânFest.
Aceeaşi luptă pentru libertate şi drepturi cetăţeneşti se duce şi în Finlanda împotriva minelor de la Talvivarra sau Kittila, în America de Sud împotriva minelor de aur sau de cărbune, în Franţa împotriva deschiderii unui mare aeroport ce se suprapune pentru o zonă-sanctuar pentru biodiversitatea regiunii Notre Dames des Landes sau la nivel european împotriva acordurilor de liber schimb dintre Europa şi Satele Unite sau Canada. Alături de campaniile comunităţii internaţionale, la Roşia Montană s-au făcut auzite vocile mişcărilor sociale din România.
„Într-o regiune aşa de frumoasă, nu într-atât de departe de ţara mea, să vezi atât de mulţi oameni implicaţi în salvarea Roşiei Montane, e o energie pe care nu o voi uita niciodată, iar mesajul vostru îl voi duce mai departe”, a mărturisit Glyn Thomas, membru al organizaţiei World Development Movement din Marea Britanie.
Cei aproximativ 7.000 de participanţi, găzduiţi în gospodăriile şi poienile roşienilor din rezistenţă, au luat parte la cel mai amplu program din istoria festivalului. Timp de o săptămână, în atmosfera călduroasă a augustului de munte, cei prezenţi au descoperit şezători urbane, piaţa ţărănească umbrită de copacii părculeţului din sat, locaţiile neîncăpătoare ale Forumului de activism, lounge-ul cu saci mari de fân şi muzică de DJ-ei sau bisericile animate de concerte de muzică de flaut, video-poeme sau muzici inspirate de solemnitatea lăcaşelor de cult. Activităţile derulate de dimineaţă până târziu în noapte, i-au purtat pe cei prezenţi la lansări de carte, spectacole de teatru în spaţii neconvenţionale şi filme în premieră precum cel mai nou proiect jurnalistic al echipei Rise Project sau mult aşteptatul documentar la regizorului Tibor Kocsis – Aurul Roşiei Montane.
Sâmbătă pe înserate, în ultima noapte de festival, muzica celor de la Mushroom Story, Blazzaj, Aria Urbană, Rehab Nation sau Basska a răsunat în poiana înstelată a domnului Petri, localnicul din Roșia Montană ce își transformă în fiecare an pășunea în zonă de concerte în aer liber. În ultimele clipe din zi şi în emoţia tuturor celor care au făcut cea de-a 9-a ediţie a FânFest posibilă, maeştrii muzicii psihedilice turceşti, BaBa Zula, au apărut pe scenă purtând masca anonymus în semn solidaritate cu mişcările sociale din lumea întreagă. În acordurile saz-ului turcesc s-a sărbătorit un an plin – plin de emoţie, de luptă şi de speranţă pentru Roşia Montană, un an simbol al generaţiei noastre.
Ne revedem în 2015! Lupta continuă!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.