Federalizarea Ucrainei, un cadou otrăvit pe care Rusia îl oferă Vestului

De la inceputul protestelor din Ucraina, presa rusa fidela Kremlinului i-a catalogat pe ucrainenii iesiti pe strazile Kievului drept huligani, homosexuali, fascisti finantati de puterile occidentale ostile Rusiei pentru a da o lovitura de stat.

Insa, pe langa aceste afirmatii, unii comentatori rusi au sustinut ca Ucraina de astazi nu este un stat viabil si ca se afla in pragul dezintegrarii, un scenariu in care Rusia ar trebui sa intervina si sa incorporeze zonele rusofone din estul si sudul Ucrainei, alaturi de Crimeea.

Kremlinul nu a sprijinit oficial acest curent de opinie, dar nici nu l-a descurajat. Astfel se face ca, la inceputul lunii februarie, consilierul pe probleme europene al presedintelui Vladimir Putin, Serghei Glaziev a declarat public ca Ucraina s-ar putea transforma intr-un stat federal. Nu este o idee noua, cel putin nu la Kiev, acolo unde Partidul Comunist agita de multi ani ideea unei posibile federalizari, alaturi de unele factiuni din partidul prezidential-Partidul Regiunilor.

Ce este insa nou in ideea lansata de Kremlin este ca federalizarea Ucrainei ar urma sa permita regiunilor din Estul tarii sa se integreze in Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, iar regiunilor din Vestul Ucrainei sa urmareasca integrarea in spatiul economic european. Glaziev a citat modelul Groenlandei si al Danemarcei – in 1985, la zece ani dupa aderarea Danemarcei la Comunitatea Europeana, Groenlanda a stabilit precedentul retragerii din cosntructia comunitara, ramanand insa la statutul de teritoriu danez de peste mari, legat de CE prin tratate economice si comerciale.

”Legaturile economice, culturale si personale de astazi dintre regiunile de est si de vest ale Ucrainei sunt mai slabe decat legaturile dintre regiunile estice ale Ucrainei si Rusia sau decat legaturile dintre regiunile de vest ale Ucrainei si UE”, a declarat Serghei Glaziev.

Ideile exprimate de consilierul lui Vladimir Putin sunt la nivelul unei tatonari a liderilor occidentali si a celor ucraineni. Insa, avand in vedere sciziunile profunde din societatea si politica ucraineana, aceste declaratii se pot transforma foarte repede in progreme politice la Kiev.

Pe de alta parte, Moscova nu ar fi lansat aceste posibil proiect al federalizarii Ucrainei daca el nu ar aduce un castig strategic Rusiei. In primul rand, Kremlinul incearca sa intareasca segmentul pro-rus din societatea ucraineana si sa dezvolte cat mai mult legaturile conerciale si militare cu zona de est, cea mai bogata si mai industrializata a Ucrainei. In al doilea rand, o posibila impartire a Ucrainei in doua regiuni capabile sa dezvolte relatii politice si comerciale internationale in mod independent una de cealalta ar reduce considerabil nota de plata a Rusiei pentru mentinerea sferei de influenta in regiune. Nu in ultimul rand, Moscova va incerca sa introduca si un cal troian in partea vestica a Ucrainei, care ar urma sa dezvolte relatii apropiate cu UE, sub forma uneia sau a mai multor regiuni separatiste. Este un scenariu in gestionarea caruia Federatia Rusa exceleaza, pornind de la exemplul enclavei Kaliningrad, al Transnistriei, al Abhaziei si Osetiei de Sud si pana la enclavele din fostele republici sovietice central-asiatice.

In cazul Ucrainei de vest, regiunea Transcarpatia (Zakarpatia) se preteaza cel mai bine scenariului destabilizator: aici se afla o puternica comunitate ruteana, iar pozitionarea geografica este strategica, la granita cu Romania, Slovacia, Ungaria si Polonia, patru state NATO. Nu este greu de imaginat ce se poate intampla cu o regiune devenita autonoma si unde exista o comunitate maghiara numeroasa, alaturi de romanii din nordul Maramuresului istoric si de slovaci.

„Din punct de vedere geopolitic, destrămarea Ucrainei ar crea o problemă uriaşă cu urmări pe termen lung. Slovacii este clar că n-au nevoie de aşa ceva. O mare parte din populaţia din vestul Ucrainei este formată din etnici maghiari, ceea ce, în cazul unor ajustări teritoriale, ar crea Slovaciei probleme uriaşe. Noi nu am accepta niciodată astfel de ’schimbări’”, declara pentru Vocea Rusiei politologul slovac Dusan Kerny, observator la Slovenske Narodne Noviny.

Avand in vedere potentialul perturbator in interiorul NATO si al grupului de la Visegrad pe care l-ar putea avea aparitia unei regiuni transcarpatice separatiste, nu este de mirare ca, la finalul lunii ianuarie, pe fondul protestelor din Ucraina, seful organizatiei Rada Poporului din Transcarpatia a anuntat ca a cerut parlamentului de la Kiev sa recunoasca autonomia acestei regiuni. La fel, nu este de mirare ca analistii citati atunci de Vocea Rusiei s-au pronuntat in favoarea autonomiei Transrpatiei. ” Cred că revendicările rutenilor sunt corecte. Cu toate acestea, indiferent în componența cărui stat s-au aflat – Ungariei, Austro-Ugariei, Cehoslovaciei, rutenii și-au păstrat apartenența la neamul rusesc. Liderul lor spiritual este un luptător pentru drepturile lor. Mă refer la protopopul Dmitri Sidor, preot al Patriarhiei Moscovei”, declara Kirill Frolov, expert la Institutul pentru tarile CSI.

Dincolo de mizele strategice intrevazute de Rusia in federalizarea Ucrainei, pentru comunitatile romanesti din tara vecina, acest scenariu nu este unul foarte fericit. Cu exceptia regiunii Cernauti, care ar putea urma calea pro-UE a Ucrainei de Vest, romanii din Odessa ar intra in sfera rusa a tarii, in timp ce maramuresenii din Transcarpatia s-ar afla sub presiunea nationalismului rutean, sustinut de Moscova.

Ideea federalizarii Ucrainei lansata la Moscova nu ar fi insa sustinuta de realitatea de la fata locului, sustine Vladimir Frolov, intr-un editorial publicat in The Moscow Times. El sustine ca in estul Ucrainei exista un curent puternic in favoarea aderarii la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, insa acesta nu se traduce insa si in sustionerea curentului secesionist. Un sondaj realizat in 2012 in Lugansk si Donetk arata ca doar 2% din populatie sustine federalizarea tarii. Mai mult, scrie Frolov, in Ucraina nu exista un partid politic cu adevarat pro-rus, avand in vedere ca pentru liderii partidului presedintelui Ianukovici agitarea spectrului federalizarii nu este un scop ci doar un mijloc pentru mentinerea influentei lor economice si politice in sistemul corupt din regiunile tarii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.