Flamenco reprezintă o gramatică, un cod muzical, poetic şi coregrafic cât se poate de clar, aflat în slujba unui ţel mai înalt, cel al spectacolului.
Dans, cântec şi muzică, un univers de pasiune, vitalitate, senzualitate, nostalgie. Flamenco reprezintă un stil de viaţă, poate chiar viaţa însăşi, este o artă veche şi profundă, nici pe de parte o frivolitate. Este o armonie între ţinută (dejado), ritm (compas) şi singurătate (soledad). Flamenco e mai mult decât o muzică, este un dans simplu, o filosofie de viaţă. În Andaluzia s-au strâns ca într-un creuzet disperarea filosofică a Islamului, disperarea religioasă a evreilor şi aceea socială a gitanilor. Flamenco este fiul acestui întreg Orient, o artă născută din suferinţă, dar care a ştiut să devină un dans al fericirii, al bucuriei. Dansul este un studiu al artei senzualităţii şi seducţiei.
Spania se mută la Bucureşti între 3 şi 26 martie, cu „Flamenco Clasic şi noile genuri”.
Tradiţional şi modern, flamenco trece de rigoarea timpului. Festivalul este organizat de Institutul Cervantes şi Ambasada Spaniei în România.
Belen Maya şi flamenco în stil liber
Belen Maya reprezintă femeia flamenco de azi, cu dragostea şi pasiunile ei
„În «Solos», celebra dansatoare de flamenco Belén Maya reuneşte câteva dintre creaţiile sale recente, pentru a ne oferi o perspectivă complexă a felului în care simte dansul flamenco. Prin intermediul acestor propuneri, ies în evidenţă trăsăturile care o definesc: tehnica rafinată, echilibrul între tradiţie şi avangardă, lirismul, charisma scenică, forţa de a reînnoi gramatica flamenco-ului; dar, mai ales, disponibilitatea de a face ca dansul să ne vorbească despre ea însăşi: despre fragilitatea, temerile, plăcerile şi dorinţele ei. Ca-n orice artă. Nu pierdeţi taranto-ul ei, pură biografie sublimată, nici romanţa şi seguiriya ei, avangardă şi rafinament, nici soleá în ritm de bulerías, scurte şi copleşitoare, nici veselia plină de lumină şi culoare, pe care dansatoarea le interpretează într-o manieră unică, şi nici caña ei, portret în sepia al unui mod de a dansa acum aproape dispărut. Dar, mai ales, priviţi-o respirând şi trăind pe scenă, în aceste solo-uri care ne-o confirmă drept una dintre marile dansatoare de flamenco ale momentului”, scria David Montero.
Belén Maya García (New York, 1966) a început prin a fi o dansatoare de avangardă extremă, geometrică. A şlefuit toate asperităţile devenind una dintre cele mai bune dansatoare flamenco. Din dansul ei nu lipseşte radicalitatea care a uimit lumea în filmul „Flamenco” (1995) al regizorului spaniol Carlos Saura. Nu lipsesc nici dorinţa şi nici imediatul plin de sensibilitate. E un dans plin de francheţe şi seducţie din care nu lipsesc neliniştea şi avangarda ca formă de luptă disperată contra timpului.
„Solos” – spectacol de dans flamenco susţinut de Compania „Belén Maya” la Sala Mare a Teatrului Naţional – poate fi vizionat sâmbătă, 3 martie, ora 20.00. Recital de dans cuprinzând parte dintre cele mai bune piese din repertoriul companiei. Cu: Belén Maya – dans, José Valencia – voce, David Vázquez – voce, Rafael Rodríguez – chitară.
Muzică şi dans cu La Shica
Artista Elsa Rovayo, cunoscută sub numele de scenă La Shica
Cel de-al doilea spectacol din cadrul Festivalului „Flamenco Clasic şi noile genuri”, aflat la cea de-a treia ediţie, este concertul trupei „La Shica”.
La Shica (Elsa Rovayo) este o artistă carismatică şi plină de forţă care inundă scena cu apariţia şi talentul ei cu totul deosebite. Propunerile ei originale şi eterodoxe se hrănesc nu doar din „copla” şi „flamenco”, ci şi din rock, funk, rap… Toate aceste stiluri, combinate cu dansul flamenco, sunt prezente în modul în care evoluează pe scenă şi au ca rezultat un spectacol inovativ şi neobişnuit. În dorinţa sa de a-şi găsi un sound propriu, trupa „La Shica” dezvoltă un limbaj atipic, atunci când vine vorba despre apariţiile scenice, pornind de la flamenco, relaxându-se cu metrica populară şi făcând loc străzii prin intermediul hip-hop-ului. Şi nu numai sound-ul său este diferit, ci şi estetica sa, având în vedere că un alt element folosit de artistă este dansul flamenco. Formaţia – este o altă particularitate a proiectului – reprezintă un trio acustic influenţat de rock, funk, jazz şi cuplet. Un spectacol greu de catalogat, dar minunat. Discuri: „Trabajitos de chinos” (2008), nominalizat la „Spanish Music Awards” în 2009 pentru cel mai bun artist de debut, şi „Supercop” (2010) cu care a şi câştigat în 2011 la „Spanish Music Awards” premiile pentru cel mai bun spectacol şi cel mai bun autor.
La Shica
„La Shica: Supercop” va avea loc la Sala Mare a Teatrului Naţional, duminică, 4 martie, ora 20.00. Cu: Elsa Rovayo „La Shica” – voce şi dans; Jose Luis Ordoñez – chitară spaniolă; Guillem Aguilar – bass şi Pablo Martín Jones – percuţie.
