Firmele mari de avocatură fac legea concurenţei în România

Puterea statului în mâna unor avocați, funcționari la Consiliul Concurenței, procurori, precum și în mâna unor judecători, reprezintă investiția cea mai mică pentru a face afacerile cele mai mari.

Anual Consiliul Concurenței se laudă că a dat amenzi de sute de milioane de lei firmelor ce au încălcat legea. În fața informațiilor prezentate de Consiliul Concurenței românii au impresia că funcționarii de la concurență lucrează pentru ca legea să fie respectată. Ceea ce este un lucru fals. Ce nu se spune este cât au încasat sefii Consiliului Concurenței din amenzile date, dar mai ales ce firme de avocați au reprezentat companiile amendate pentru ca au incalcat legea concurentei. Totul pentru ca în final respectivele amenzi să fie anulate, pe bani, ori la Consiliul Concurenței, ori la instanțele de judecată.

Ce firme de avocaţi fac legea pe piaţa concurenţei

Dacă ne uităm în ultimii zece ani care sunt companiile de avocatură care consiliază şi protejează interesele companiilor corporatiste multinaţionale, putem observa că acestea nu sunt chiar multe: Stoica & Asociaţii (Valeriu Stoica), Tuca, Zbârcea & Asociaţii, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, Muşat & Asociaţii, D&B David şi Baias, Biriş Goran şi avocaţi asociaţi, Vass Lawyers. Observăm că după anul 2009 foarte prosperă în topul societăţilor de consultanţă este SC MCV Euroconsult SRL a doamnei Cătălina Maria Mircea, soţia avocatului Mircea Valentin, consilier la Consiliul Concurenţei până la data de 19.XII.2011, când acesta devine vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei. Mircea Valentin a fost promovat în aceste funcţii de către şefii săi Gheorghe Flutur şi Valeriu Stoica şi validat de către preşedintele Băsescu, căruia în trecut i-a fost şi avocat.

De asemenea trebuie menţionat faptul că şi şeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Marius Chiriţoiu, are două firme de consultanţă! Acestea sunt Creator Consulting SRL şi BMC Consultant SRL trecute pe numele tatălui Constantin Chiriţoiu în 2009, an când a devenit preşedinte al Consiliului Concurenţei din funcţia de consilier de stat la Cotroceni.

Aceste persoane dețin societăți de consultanță pe care nu le evidențiază în declarațiile anuale de avere și interese, fapt care-i poziționează incompatibili în raport cu prevederile art. 17 alin. (3) și (5) din Legea concurenței nr. 21/1996, în raport cu dispozițiile prevăzute în Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, precum și în raport cu dispozițiile prevăzute în Codul Penal.

Modificarea legii concurenței în beneficiul firmelor de avocați

Președintele Bogdan Marius Chirițoiu și avocatul consilier de concurență Mircea Valentin au transformat legea concurenței într-un instrument grosolan de negociere, în vederea încasării unor venituri în conturile societăților de avocați care controlează Consiliul Concurenței, dar și în conturile societăților de consultanță deținute de către aceștia, care nu sunt evidențiate în declarațiile anuale de avere și de interese. Astfel, Bogdan Marius Chirițoiu și avocatul Mircea Valentin, concomitent cu numirea în funcție a acestora, au primit de la avocați proiectul de transformare a legii concurenței și a regulamentelor și instrucțiunilor aferente. Acest proiect a avut în vedere necesitatea de a aduce la negociere toate companiile care încalcă legea și principiile concurenței în România, dar și crearea cadrului legal de a-i proteja de consecințele ce decurg din practicile anticoncurențiale. Chemarea la negocieri a agenților economici care încalcă legea atrage de la sine plata unor sume de bani – în conturile firmelor de avocați și mai departe în conturile firmelor de consultanță ale președintelui Bogdan Marius Chirițoiu și ale avocatului vicepreședinte Mircea Valentin – în schimbul anulării amenzilor prevăzute la art. 51 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996.

Astfel, în decembrie 2010, cei doi șefi ai Consiliului Concurenței au adoptat instrucțiunile privind condițiile, termenele și procedura pentru acceptarea și evaluarea angajamentelor, în cazul practicilor anticoncurențiale. În drept, aceste instrucțiuni sunt adoptate ca o consecință a prevederilor art. 9 din Regulamentul 1/2003 al Comisiei Europene, care prevede că: „(1) Atunci când Comisia intenționează să adopte o decizie care impune încetarea încălcării, iar întreprinderile propun angajamente pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie în evaluarea sa preliminară, Comisia poate, printr-o decizie, să facă respectivele angajamente obligatorii pentru întreprinderi. O astfel de decizie poate fi adoptată pe o durată determinată și poate concluziona că nu mai există motive pentru acțiunea Comisiei.”

În fapt, aceste instrucțiuni au fost publicate cu scopul de a chema la negocieri firmele împotriva cărora Consiliul Concurenței deține sau ar putea deține probe referitoare la practici anticoncurențiale ale acestora, negocieri purtate direct sau prin intermediul firmelor de avocați prietene. În timp ce la Comisia Europeană și în țările europene această situație privind angajamentele este privită ca o situație de excepție, la Consiliul Concurenței din România este privită ca o regulă. Toate firmele investigate trebuie aduse la negocieri, ca să cotizeze.

Ca dovadă în acest sens este chiar punctul 52 din respectivele instrucțiuni: „52. Întreprinderile împotriva cărora au fost declanşate investigaţii aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni au la dispoziţie un termen de două luni de la această dată pentru a contacta Consiliul Concurenţei în scopul verificării disponibilităţii autorităţii de concurenţă de a participa la discuţii privind angajamente în respectivele cazuri. În plus, Consiliul Concurenţei va informa, prin orice mijloace de comunicare, inclusiv prin publicarea unui comunicat pe pagina web a instituţiei, întreprinderile aflate în investigaţie la momentul intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni şi care nu au iniţiat o astfel de procedură, cu privire la posibilitatea de a beneficia de prevederile art. 462 din lege, fără ca această informare să oblige Consiliul Concurenţei în ceea ce priveşte intrarea efectivă în discuţii privind angajamentele.”

Chiar acest punct 52 din înstrucțiuni a fost puternic dezbătut și analizat de către aceștia, din moment ce a fost modificat expres prin Ordinul nr. 425 din martie 2011 privind punerea în aplicare a instrucțiunilor pentru modificarea pct. 52 din instrucțiunile privind condițiile, termenele și procedura pentru acceptarea și evaluarea angajamentelor, în cazul practicilor anticoncurențiale, puse în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 724 din 28 decembrie 2010. În decurs de câteva luni au modificat conținutul punctului 52, deoarece se autoincriminau din chiar conținutul acestuia, că privesc angajamentele nu ca pe o excepție, ci ca pe o regulă (sau obligatie?).

Astfel, un agent economic care încalcă legea concurenței și creează prejudicii consumatorului și concurenților poate încheia angajamente cu Consiliul Concurenței pentru scutire totală de amendă și compania sau avocatul companiei poate încheia în mod simultan un contract de consultanță cu una din societățile care nu sunt evidențiate în declarațiile anuale de avere și de interese, societăți pe care membrii plenului Consiliului Concurenței le dețin pe numele tatălui sau soției, contrar dispozițiilor art. 17 alin. (5) din Legea 21/1996.

Prin urmare, în aceste situații de „negociere” nu vor exista decizii ale plenului Consiliului Concurenței care să evidențieze și să interzică practicile anticoncurențiale care prejudiciază consumatorii, agenții economici având în continuare libertatea de a efectua operațiuni de comerț, folosind aceleași practici, în schimbul comisioanelor de protecție.

De altfel, și amenzile pe care aceștia le dau companiilor investigate sunt apoi anulate de către instanțele de judecată (Colgate, Carpatcement, Romtelecom etc). Aceeași soartă o vor avea și amenzile la Vodafone și Orange, precum și cele preconizate în prezent la cele 6 societăți din domeniul petrolier.

Cum se jonglează cu banii

Împletirea intereselor unor avocaţi cu influenţă şi legături strânse la Consiliul Concurenţei la instanţele de judecată, la Curtea de Apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie precum şi la Parchetul General, fac ca banii şi profiturile companiilor corporatiste multinaţionale să fie protejate chiar dacă acestea încalcă principiile concurenţei prin înţelegeri care cresc preţul de vânzare al produselor la raft sau prin înţelegeri care elimină de la raft sau de pe piaţă concurenţii locali, produse şi societăţi româneşti pentru ca au preţuri mai mici de consumator.

În cazul în care unele societăţi corporatiste multinaţionale nu cotizează cât trebuie în buzunarele şi conturile bancare ale acestor avocaţi, atunci şefii Consiliului Concurenţei primesc ordin să declanşeze investigaţii pe pieţele respective, colectează câteva probe şi încep negocierile. Negocierile sunt purtate cu societăţile corporatiste multinaţionale de către firmele de avocaţi prietene cu şefii Consiliului Concurenţei. Astfel se obţin fonduri care urmează să se împartă către unii dintre membrii plenului cu care aceşti avocaţi hotărăsc planul de la început până la sfârşit, adica de la declansarea investigatiei pana la instantele de judecata (Curtea de apel si Curtea suprema). Evident că partea leului rămâne la avocaţi, apoi către doi maxim trei membri ai plenului Consiliului Concurenţei, la câţiva directori din cadrul Consiliului şi apoi la câţiva judecători. Banii se împart prin firmele de consultanţă neevidenţiate în declaraţiile de avere ale unor membri ai plenului şi directori de direcţie ai Consiliului Concurenţei.

Concluzii

Mai pe scurt, companiile multinaţionale sunt investigate, ameninţate cu amenzi de până la 10% din cifra lor de afaceri, negocierile purtându-se în timpul investigaţiei, la momentul emiterii deciziei de sancţionare şi mai apoi la instanţele de judecată, în cele din urmă amenda reducându-se la zero. Drept recompensă, companiile multinaţionale plătesc mult mai puţin în contul avocaţilor şi funcţionarilor de stat de la Consiliul Concurenţei decât ar plăti statului în cazul în care ar fi sancționate cu amenzile legale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.