Franța a votat o lege care interzice negarea genocidului armean

Deputaţii francezi au aprobat proiectul de lege privind negarea genocidurilor, între care cel asupra armenilor în 1915, în pofida avertismentelor şi indignării manifestate de Turcia şi prezenţei a mii de manifestanţi în jurul sediului Adunării Naţionale.

Documentul a fost votat la vedere de o largă majoritate din cei aproximativ 50 de deputaţi prezenţi, împotriva proiectului pronunţându-se mai puţin de zece politicieni.

Textul, care prevede condamnarea la un an închisoare şi la plata unei amenzi de 45.000 de euro pentru orice negare publică a unui genocid recunoscut de lege, urmează să fie prezentat Senatului francez la o dată ce nu a fost încă stabilită.

Franţa recunoaşte două genociduri, cel al evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi cel asupra armenilor, însă până acum legea franceză pedepsea doar negarea genocidului evreilor, informează Agerpres.

În timpul dezbaterilor, unii deputaţi francezi au criticat ceea ce ei au numit propagandă turcă menită să le modifice opiniile.

Franţa a fost prima mare ţară europeană care a recunoscut în 2001 existenţa unui genocid armean în perioada 1915-1917, când au fost ucise 1,5 milioane persoane, potrivit părţii armene.

Aceleaşi surse susţin că violenţele sângeroase asupra armenilor declanşate la sfârşitul secolului al XIX-lea au provocat aproximativ 200.000 de victime, în perioada 1894-1909.

În octombrie 1914, Imperiul Otomat a intrat în Primul Război Mondial alături de Germania şi imperiul austro-ungar. La 24 aprilie 1915, mii de armeni bănuiţi de sentimente naţionale ostile guvernului central au fost arestaţi. La 26 mai, o lege specială a permis deportarea de persoane „din raţiuni de securitate internă”.

Populaţia armeană din Anatolia şi Cilicia, catalogată de autorităţi „inamic intern”, este constrânsă să plece în exil în deşertul Mesopotamiei. Numeroşi armeni au fost ucişi pe drum sau în tabere de refugiaţi.

Imperiul Otoman s-a destrămat în 1920, la doi ani după ce Armenia şi-a declarat independenţa de stat, în mai 1918, urmând ca după alţi doi ani să fie sovietizată.

Turcia afirmă că şi-au pierdut viaţa până la 500.000 de armeni în cursul confruntărilor şi al deportărilor forţate spre Irak, Siria şi Liban, foste provincii otomate, negând însă orice intenţie turcă de exterminare a armenilor.

Ankara susţine că este vorba despre o represiune împotriva unei populaţii care colabora cu inamicul rus, în timpul Primului Război Mondial, insistând că zeci de mii de turci au fost ucişi atunci de către armeni.

Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987.

În 2007, Elveţia a sancţionat un negaţionist, potrivit legislaţiei antirasiste elveţiene.