Fugit irreparabile tempus

Doar trei zile au mai rămas din cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru.

În această a opta zi de Festival, nu mai puţin de 18 evenimente de mare interes sunt oferite pasionaţilor de teatru:

Metoda David Esrig. Pentru un teatru existenţial

Lansarea de carte de astăzi va prilejui o întâlnire memorabilă cu unul din cei mai renumiţi regizori ai teatrului românesc şi european: David Esrig.

Astfel, la ora 17.00, la Sala Mică a Teatrului Metropolis din Capitală Florin Vidamski va lansa volumul „Drumul spre spectacol prin metoda David Esrig” (Editura Charmides, Bistriţa, 2015). Acest important studiu dedicat muncii cu actorul pe care David Esrig o realizează de peste două decenii la Academia Athanor din Passau, Germania – este o premieră absolută în lumea teatrului prin care este sintetizată şi sistematizată Metoda David Esrig. Lucrarea a făcut obiectul tezei de doctorat a actorului şi pedagogului Florin Vidamski.

Teatrul, pe care l-am făcut şi l-am clădit într-un parcurs metodic, porneşte de la acea convingere a mea că arta este, în primă linie, un drum trăit şi mult mai puţin o marfă terminată şi oferită. Acest caracter a fost surprins de teza de faţă şi din acest motiv ea documentează cu precizie pedagogică drumul pe care eu îl numesc «de la informaţie la inspiraţie»”, se destăinuiaDavid Esrig.

Lansarea volumului „Metoda David Esrig. Pentru un teatru existenţial” se va face în prezenţa maestrului (pe care îl sărbătorim la cei 80 de ani). Invitat special al evenimentului – actorul Marin Moraru. O rară întâlnire cu public, în care prezentarea generală a metodei de lucru a lui David Esrig va fi făcută chiar de către regizor, cu exemplificări din celebrele spectacole „Nepotul lui Rameau” şi „Troilus şi Cresida”.

Prezintă: Marina Constantinescu, David Esrig, Marin Moraru, Florin Vidamski.

Gellu Naum 100

Un al eveniment important al zilei de astăzi îl constituie vernisajul expoziţiei.

Gellu Naum 100”, care va avea loc de la ora 19.30, în Sala „La Cupolă” a Teatrului Metropolis. Rafinatele portrete fotografice, inedite, cuprinse în această Expoziţie sunt realizate de fotografi celebri şi constituie un memento necesar propus de Festivalul Naţional de Teatru, în anul de sărbătoare a centenarului marelui artist suprarealist.

Expoziţia, care aparţine Fundaţiei „Gellu Naum”, face parte din ciclul FNT dedicat „Memoriei Teatrului Românesc” şi este deschisă publicului încă de la debutul Festivalului.

”Un nativ suprarealist”, cum îl numeşte Ion Manolescu pe Gellu Naum, poetul ce debuta la 21 de ani cu volumul Drumeţul incendiar. Şi, într-adevăr, el a rămas toată viaţa un drumeţ incendiar al lumii, care n-a încetat prin scrierile sale să uimească. Însă focurile sale au fost mai întotdeauna mai mult utopice decât anarhiste.

Îl aniversăm la 100 de ani de la naştere, dar parcă mai ieri încă mai era printre noi, pe cel pe care specialiştii îl consideră cel mai important reprezentant român al suprarealismului. Avangardist prin esenţă şi nu prin definiţie, Gellu Naum s-a născut exact în timpul în care primul val al avangardelor româneşti îşi lua zborul şi cuvântul către lume.

Fotografia este, într-un fel, un moment de tăcere care spune multe. O tăcere plină de variate nuanţe, uneori chiar asurzitoare, instantaneele sau fotografiile inedite cuprinse în această expoziţie care ne înfăţişează un personaj care domină timpul fără sentimentul că ar fi deasupra lui.

Un covor roşu pentru Teo Corban

Teo Corban, un mare actor al teatrului şi filmului românesc

Festivalul Naţional de Teatru are plăcerea să vă invite astăzi şi la film. Un eveniment special îl constituie Proiecţia de Gală a filmului „Un etaj mai jos”, în regia lui Radu Muntean. Un eveniment organizat în onoarea actorului Teo Corban, care va fi prezent la întâlnirea de la Cinema Studio din Capitală, începând cu ora 19.00, alături de alţi membri ai echipei filmului.

Intrarea este liberă.

În privinţa spectacolelor de teatru pe care le puteţi vedea în cea de-a opta seară a Festivalului Naţional de Teatru, cele 14 reprezentaţii sunt programate astfel:

– De la orele 17.00 şi 21.00 la Sala Atelier a Teatrului Naţional din Bucureşti

FEMEI / BĂRBAŢI” de Willy Russell

Regia: Vlad Massaci. Scenografia şi light design: Andu Dumitrescu. Produs de Teatrul „Anton Pann” Râmnicu-Vâlcea.

Oana Pellea şi Cristina Casian în N(AUM)

– De la ora 18.00 la Sala Mare a Teatrului Metropolis,

N(AUM)” după textele lui Gellu Naum

Regia: Mariana Cămărăşan. Scenografia: Vladimir Turturică. Un proiect UNTEATRU, în parteneriat cu Teatrul Metropolis Bucureşti şi cu sprijinul Fundaţiei „Gellu Naum”.

Un univers, o uşă spre o altă realitate. Un vârtej de cunoaştere, un labirint de iniţiere. N(AUM) este un spectacol de teatru al cărui scenariu s-a cernut din universul lui Gellu Naum, de acolo unde alte legi guvernează realitatea. Senzaţia unei călătorii, amintirea peisajelor, gustul aerului, stranietatea şi cuminţenia sunetelor, amprenta golului şi a căutării şi, mai ales, sentimentul însoţirii.

”Cheia e în iubire, desigur, de aceea atât de greu de văzut”, mărturisea Gellu Naum.

Variaţiuni pe modelul lui Kraepelin

– De la orele 18.00 şi 21.00 la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti

Variaţiuni pe modelul lui Kraepelin” de Davide Carnevali

Regia: Alexandru Dabija. Scenografia: Dragoş Buhagiar. Produs de Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi.

”Am scris un text despre posibilitatea reconstituirii istoriei. Este istoria personală a unui om care este pe cale să-şi piardă parcursul logic al vieţii şi deci propria identitate. Este istoria colectivă a unei Europe care, prinsă între trecutul marcat de războaie şi actualitatea schimbărilor politice, este încă în căutarea propriei definiţii”, scria Davide Carnevali, autorul spectacolului.

Steaua fără nume, un spectacol marca Victor Ioan Frunză

– De la ora 19.00 la Centrul Cultural European pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”

Steaua fără nume” de Mihail Sebastian

Direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză. Scenografia şi costumele: Adriana Grand. Produs de Centrul Cultural European pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”.

Ajunsă în modesta garsonieră, străina va descoperi lumea ameţitor de mare a gândurilor unui caraghios profesor. O lume a stelelor pe care Miroiu le ştie pe cer, deşi nu se văd. Banalul profesoraş cu haine ponosite devine titanic atunci când deschide geamul casei sale dărăpanate şi priveşte stelele. În braţele acestui om neobişnuit, Mona cunoaşte dragostea cea mare. Doar pentru o seară. Dimineaţa vine cu un alt ritm. Pentru că nicio stea nu se opreşte niciodată din drumul ei.

Transmisiune în direct la:

ICR Viena, ICR Londra, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Chişinău,

Grand Cinema & More Bucureşti, Cinema Trivale Piteşti, Cityplex Constanţa, Cityplex Braşov

– De la ora 19.00 la Sala Majestic a Teatrului Odeon

Vertij

Scenariul şi regia: Mihai Măniuţiu. Scenografia: Adrian Damian. Coregrafia: Vava Ştefănescu, Andreea Gavriliu. Produs de Teatrul „Aureliu Manea” Turda.

”Acest spectacol este despre mama mea, da, despre mama mea care suferă de Alzheimer – despre mama mea pe care nu am pierdut-o – despre mama mea care, însă, m-a pierdut cu toate că e încă alături de mine. Cum pot să exprim o atare sfâşiere? Spectacolul e bazat pe textele scrise de-a lungul bolii ei, texte care încercau să exorcizeze panica şi durerea de care am fost cuprins. Cum e posibil ca o iubire graţie căreia eşti – cel care eşti, să devină fantomatică şi cel puţin aparent, vecină cu neantul? Nu ştiu”, mărturisea regizorul Mihai Măniuţiu, care a scris şi scenariul acestui spectacol.

Moliendo Cafe în regia lui Silviu Purcărete

– De la ora 20.00 la Sala „Toma Caragiu” a Teatrului Bulandra

Moliendo café

Un spectacol de improvizaţie creat de actorii trupelor de teatru coproducătoare

Regia: Silviu Purcărete. Decorul şi costumele: Dragoş Buhagiar. Co-producţie Teatrul German de Stat Timişoara şi Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara.

”Cafeaua, ca şi teatrul, sunt două gratuităţi absolute şi indispensabile – adică nu folosesc la nimic, dar toată lumea le foloseşte”, argumentează regizorul.

La rândul lui, compozitorul Vasile Şirli declara: ”Când am scris partitura nu aveam deloc arome de cafea, aveam ritmuri, aveam o anumită dinamică şi ideea era să fac o muzică utilă pentru acest tip de spectacol. Am început repetiţiile muzicale prevenindu-i pe toţi că vor trebui să înveţe tot ceea ce se cântă, că vor fi şi muzici instrumentale, bineînţeles, dar că cele vocale sunt mai greu de învăţat”.

Iar rezultatul este excelent. Nu rataţi acest spectacol.

– De la ora 20.00 la Sala Studio a Teatrului de Comedie

Aniversarea” de Jeroen van den Berg

Regia: Traian Şoimu. Scenografia: Zsolt Fehervári. Produs de Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Timişoara.

Lecţia în regia lui Mihai Măniuţiu

– De la ora 20.00 la Sala Studio a Teatrului Naţional din Bucureşti

Lecţia” de Eugène Ionesco

Regia: Mihai Măniuţiu. Decorul: Adrian Damian. Costumele: Irina Moscu. Produs de Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu.

Lecţia este un foarte puternic text politc, unul dintre cele mai subtile şi în acelaşi timp generoase texte – în sensul că este compus şi structurat în aşa fel încât să poţi reflecta în oglinzile sale orice formă de dictatură, orice act politic care ţinteşte dezumanizarea, distrugerea individualităţii omului. Genocidul, spălarea creierelor, purificările etnice, crimele în masă, toate se petrec sub ochii noştri. Trăim într-o epocă în care suntem cu toţii interconectaţi. Spectacolele de tipul Lecţiei lui Ionesco le spun să deschidă ochii. Nu scapi de coşmaruri pretinzând că joci într-o feerie”, afirmă Mihai Mănuţiu.

Un spectacol răvăşitor, Butoiul cu pulbere, în regia lui Felix Alexa

– De la ora 21.00 la Sala Pictură a Teatrului Naţional din Bucureşti

Butoiul cu pulbere” de Dejan Dukovski

Regia, ilustraţia muzicală şi light design: Felix Alexa. Scenografia: Andrada Chiriac. Produs de Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti.

”Staţi liniştiţi, trăiţi într-una din cele mai bune lumi posibile”, auzim zilnic. Şi totuşi, Europa stă astăzi pe un butoi cu pulbere. Violenţa şi crima fac parte din banalul cotidian, o lume întoarsă pe dos care nu are nevoie decât de o scânteie pentru a exploda. O comedie neagră despre Balcani, montată în nenumărate ţări, ecranizată cu succes, care surprinde o umanitate cinică, alienată, animată de o violenţă absurdă şi care se exprimă printr-un limbaj frust, brutal. Nimic nu pare să justifice nebunia personajelor. Şi poate că, totuşi, nebunia este singura armă de supravieţuire într-o lume aflată în derivă.

Un spectacol de neratat tocmai penru că vorbeşte de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

– De la ora 21.00 la Sala Studio a Teatrului Odeon,

Ai mei erau super!”

Scenariu colectiv bazat pe întâmplări reale ale actorilor din distribuţie.

Regia: Cristian Ban. Scenografia şi costumele: Cristina Milea. Produs de Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad.

– De la ora 22.00 la Teatrul UNTEATRU

Trădare” de Harold Pinter

Traducerea, adaptarea şi regia: Sânziana Stoican. Scenografia: Valentin Vârlan. Produs de Teatrul UNTEATRU Bucureşti. Co-producători: Primăria Sectorului 3 şi Centrul Cultural „Casa Artelor” sector 3.

În secţiunea ON AIR. TEATRU RADIOFONIC, la Radio România Cultural puteţi asculta în această seară, de la ora 22.30 o înregistrare istorică – „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. Regia artistică: Mihai Zirra. Produs de Teatrul Naţional Radiofonic.

Dintre spectacolele pe care vi le recomandăm pentru sâmbătă:

Adela Mărculescu şi Ileana Stana Ionescu într-o scenă de un comic nebun în Terorism

Terorism de fraţii Presniakov, regia: Felix Alexa.

Scenografie: Andrada Chiriac.

Ideea montării acestui text pe scena TNB s-a născut în zilele ulterioare atentatului de la Paris împotriva revistei Charlie Hebdo.

Cu o punere în scenă cu structură circulară, aidoma unei hore a terorii, în care se înlănţuie umor sardonic, ironia, frica şi absurdul existenţei. Terorism este o farsă apocaliptică despre eşecul lumii contemporane.

„Piesa demonstrează că nu e neapărată nevoie de cadavre pentru ca undeva, în adâncul nostru, să murim încet sub teroarea propriei vieţi cotidine. Având, totuşi, iluzia fericirii”, afirma Felix Alexa.

Spectacolul poate fi vizionat sâmbătă, la ora 18.00 şi duminică, la ora 20.00, pe scena TNB.

Cerere în căsătorie, de Cehov

Cerere în căsătorie, după Cehov în regia lui Felix Alexa, spectacol prezentat de Teatrul ”Fani Tardini” din Galaţi. Scenografia: Andrada Chiriac.

”Cerere în căsătorie este o piesă despre stări extreme, oameni în criză aflaţi la graniţa fragilă dintre ridicol şi tragic, excesiv de sensibili şi de o duritate inconştientă. O tragi-comedie. O comedie umană ce-ţi lasă un gust dulce-amar. Astăzi, când trăim atât de rapid şi intens, iar viaţa trece pe lângă noi în ritm alert, această bijuterie cehoviană ne tulbură pe toţi cu cinismul ei ascuns.”

Spectacolul va putea fi vizionat sâmbătă şi duminică, la Teatrul Odeon, Sala Majestic.

Ofelia Popii în Nathan Înţeleptul

Nathan Înţeleptul. O coproducţie Teatrul Naţional ”Radu Stanca” Sibiu şi Teatrul Naţional din Stuttgart, după Ephraim Lessing.

Regia: Armin Petras Scenografia: Dragoş Buhagiar.

Muzica originală: Marius Mihalache.

”În acest spectacol avem de-a face cu diferite culturi prin tema piesei şi structura pe care am aplicat-o textului, care duc la o spirală a violenţei ce poate fi comparată cu situaţia actuală din Europa şi din întreaga lume. Am impresia că Europa se reconstruieşte, se va schimba modul de gândire, de aceea ceea ce facem noi pe scenă este un experiment. Este cel mai interesant spectacol la care am lucrat în ultimii ani, iar trupa de la Sibiu este formată din actori excepţionali, rar am întâlnit o trupă care să se bucure atât de mult de lucrul la un spectacol”, spunea regizorul Armin Petras.

Spectacolul poate fi vizionat sâmbătă, la ora 20.00, la Sala Studio a TNB.

Expoziţie Gina Patrichi

Mâine, la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu, va avea loc vernisajul expoziţiei Gina Patrichi, miracolul seducţiei.

Expoziţia ce îi este dedicată îşi propune să prindă în conul ei de lumină fragmente din universul complex şi fascinant al actriţei: casa, prietenii, căsătoriile şi, mai ales, scena cu care a împărţit o frumoasă şi tumultuoasă poveste de dragoste.

Un talent rar, creatoare de roluri antologice şi una dintre marile favorite ale unor regizori valoroşi ai teatrului românesc, Gina Patrichi a lăsat în urmă roluri memorabile: Jocul de-a vacanţa, D’ale carnavalului, Iulius Caesar, Aceşti nebuni făţarnici, Elisabeta I, Azilul de noapte, Hedda Gabler, Romeo şi Julieta la sfârşit de noiembrie, Antoniu şi Cleopatra, Hamlet, Teatrul comic.

A lucrat cu mari regizori precum Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete, Mihai Măniuţiu

Pentru cei care au avut şansa să o vadă pe scenă, Gina Patrichi era, fără îndoială, prototipul de fiinţă despre care puteai spune că respiră teatru. Acelaşi lucru îl putea simţi şi spectatorul înfundat în întunericul sălii de cinema, atunci când privirea îi era furată de apariţia ei pe marele ecran, Gioconda fără surâs, Serata, Trecătoarele iubiri.

Lumea lui Purcărete

Macbett în licitaţie

”Pentru mine, personalitatea lui Silviu Purcărete este tulburătoare. Nu doar pentru că este extrem de inteligent şi de cultivat, ludic şi rafinat, născător de lumi care nu seamănă decât cu el. Sau cu toţi cei din jur. El observă totul şi orice. Simte orice vibraţie, orice detaliu şi te ia cu el. Într-o călătorie intimă şi subiectivă. Pe scenă, toţi însoţitorii vizuali, senzoriali, olfactivi, auditivi, tot alaiul dintr-o lume halucinantă pe care el o vede la tot pasul, peste tot, pe scenă, această lume populează fiecare spectacol.

El priveşte în jur cu uimire şi cu smerenie.

Fotografiile seducătoare ale lui Silviu Purcărete şoptesc câte ceva din povestea unui mare artist”, afirmă Marina Constantinescu.

Expoziţia poate fi vizionată la Sala Mare de la TNB.

Graficaturi cu Horaţiu Mălăele

Graficaturi de Horaţiu Mălăele

”Cred că a măsura viaţa unui om în ore, zile şi ani este o absurditate, contabilă, născută de umanitate într-un moment de aflare în treabă generat de o prelungă şi urâtă plictiseală. Jocurile fiind făcute, iată că şi imbecilul, şi înţeleptul, şi bătrânul, şi tânărul trântesc anual câte un chiolhan pantagruelic, să afle vecinătatea că ei sunt încă vii, împlinesc ani şi îşi văd de treabă. Vecinătatea, de regulă, se preface că-i pasă, iar subiecţii se rostogolesc veseli spre încă un an aşteptându-i emoţionaţi sfârşitul. Din risipire, mimetism sau complezenţă, anual fac şi eu acelaşi lucru, cu un avântat efort demn, evident, de o cauză mai nobilă. Evenimentul de obicei stârneşte curiozitate, iar spaţiul comunitar pune întrebări, ştiind foarte bine şi răsunsurile”, afirma Horaţiu Mălăele.

Expoziţia de grafică a excelentului actor poate fi vizionată la Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale”, Sala Studio.

George Constantin, forţa expresiei

Expoziţia George Constantin

El este unul dintre cei mai mari actori din istoria teatrului românesc. De-a lungul carierei, a interpretat 59 de roluri pe scenă, 59 de roluri în film, 35 de roluri în televiziune şi peste 500 în teatrul radiofonic.

Drumul străbătut de acest imens actor în existenţa sa umană şi profesională înseamnă o sumă de poveşti şi de mari întâlniri cu texte dramatice valoroase, cu genuri complexe, cu dramaturgii de geniu, cu directori de teatru de înalt profesionalism, cu parteneri străluciţi şi, bineînţeles, cu regizorii noştri cei mai mari. Din toate aceste întâmplări artistice s-au născut creaţii fabuloase pe care teatrul românesc se sprijină. George Constantin este o ştachetă plasată la o înălţime către care cu muncă, talent şi dăruire orice actor ar trebui să tindă. De neuitat în Crimă şi pedeapsă, în Fraţii Karamazov, în Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă, în Pygmalion

Liviu Ciulei spunea despre colaborarea pe care a avut-o cu George Constantin la Furtuna la Teatrul Bulandra: ”Colaborarea a fost minunată, deşi timidă din partea amândorura în efortul de a ne întâlni drumurile, de a ne răspunde unul altuia la întrebări, la exigenţa fiecăruia. La premieră am avut aceeaşi reacţie la aplauze, ne curgeau lacrimile şiroaie. George Constantin a fost un mare Prospero”.

Rolurile lucrate în film cu Lucian Pintilie, pentru Reconstituirea sau O vară de neuitat rămân repere pentru seducţia dintre regizor şi actor, pentru arta actorului uriaş care este George Constantin.

”Trebuie să-ţi poţi vedea personajul pe care îl ineterpretezi, să-i poţi doza culorile, să-l poţi rectifica, să-l poţi îndrepta, să-l poţi îmbunătăţi. Dar actorul trebuie să fie lucid faţă de personajul său, să-l poată controla şi să-şi impună punctul de vedere”, se destăinuia George Constantin.

Această expoziţie este o producţie a Festivalului Naţional de Teatru şi poate fi vizionată la Metropolis.

Licitaţia caritabilă „Artişti pentru artişti”, la Artmark

Sâmbătă, 31 octombrie, la ora 12.00, Artmark şi UNITER au plăcerea de a vă invita la o incursiune nobilă în universul marilor actori români – Licitaţia caritabilă „Artişti pentru artişti”. Evenimentul va avea loc la sediul Artmark, Palatul Cesianu-Racoviţă, Str. C.A. Rosetti, nr. 5. Veţi avea ocazia să vă amintiţi momente antologice din teatrul românesc, precum şi să-i ascultaţi şi să conversaţi cu nume importante ale artelor spectacolului: Mihai Dinvale, George Ivaşcu, Dorina Lazăr, Oana Pellea, Margareta Pâslaru, Maia Morgenstern, George Mihăiţă, Radu Afrim, Oana Anagnoste, Ştefania Cenean, Emilia Dobrin, Paula Sorescu-Lucian, Magda Stief, Helmut Stürmer.

O iniţiativă de succes a ediţiei trecute a Festivalului Naţional de Teatru prinde din nou viaţă în cadrul acestui an aniversar FNT: preocupat în aceeaşi măsură de valoare şi de soarta oamenilor care pun în valoare actul artistic.

Licitaţia caritabilă desfăşurată sub genericul „Artişti pentru artişti” va scoate la lumină peste 60 de lucruri personale donate de actori sau de familiile şi prietenii acestora – o pleiadă de obiecte-martor încărcate de emoţie umană şi artistică: schiţe celebre de decor şi costume din spectacole memorabile, lucrări de grafică, pictură sau fotografie, bijuterii, costume şi alte mărturii aparţinând unor momente de graţie petrecute pe scena românească de-a lungul timpului. Amatorii de artă prezenţi la sediul Artmark din Palatul Cesianu-Racoviţă se vor pune, prin achiziţiile lor, în slujba celor ce-au oferit emoţie în viaţa petrecută pe scenă sau din culise.

Un număr record de spectacole de cea mai bună calitate, având ca selecţioner unic şi director artistic pe Marina Constantinescu

PRODUCĂTORI:

– UNITER – Uniunea Teatrală din România

– Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti

PROIECT CULTURAL FINANŢAT DE GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN MINISTERUL CULTURII:

– Guvernul României

– Ministerul Culturii

CO-PRODUCĂTORI:

– Primăria Municipiului Bucureşti

– ArCuB – Centrul Cultural al municipiului Bucureşti

SPONSOR PRINCIPAL:

– BRD

EVENIMENT REFLECTAT DE:

– Societatea Română de Televiziune

PARTENER DE TRADIŢIE:

– Societatea Română de Radiodifuziune

PARTENERI MEDIA INTERNAŢIONALI:

– Radio Europa Liberă

– Deutsche Welle

MAŞINA FNT:

– Mercedes Benz

SPONSORI:

– Farmexim

– Domeniile Blaga

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.