După ce catavencu.ro a publicat fotografiile considerate controversate de media ale fiicei preşedintelui PSD, Mircea Geoană, cotidianul.ro i-a invitat pe psihologul Alfred Dumitrescu şi pe artista vizuală, Ioana Nemeş, utilizatoare de Facebook, care a renunţat de curând la contul ei, să comenteze normalitatea gestului Anei Geoană în contextul generaţiei FB.La 14 ani, fiica preşedintelui PSD, Mircea Geoană, Ana-Maria, este în pas cu timpurile şi face parte din valul de utilizatori Facebook, conform Realitatea.NET care a preluat ştirea caţavencilor.
“Le comunicăm fanilor Anei Geoană să nu fie trişti că fata tocmai a scos de pe contul ei o poză care, brusc, nu i s-a mai părut demnă să fie văzută de popor. Fotografia făcea parte din folder-ul ":-) fun". De ce să nu fie trişti fanii ei? Pentru că avem noi poza pe care Ana a şters-o de pe contul ei. Iat-o! Aşa-i că vă place? Oare ce reprezintă? O mică mostră din şedinţa de meditaţie pentru ora de sport? O dovadă că ştie să o ia de jos? Una de stabilitate? Sau doar faptul că nu i-a explicat nimeni că nu trebuie să te urci încălţat în pat? How many of you like that? Let us know on FB!”, scrie catavencu.ro.
Părerile cititorilor care au comentat ştirea pe cele două site-uri sunt împărţite dar majoritatea acuză publicaţiile de mediatizare excesivă.
Utilizatorul ionutz de pe Realitatea.NET acceptă cu uşurinţă ideea şi contestă mediatizarea subiectului:
“Nu vad care-i problema? Nu are voie fata sa se imbrace sau sa pozeze in costum de baie? Asta ne doare pe noi acum? Nu-l suport pe Mircea geoana pt mi se pare un om fals, dar cred ca familia acestuia ar trebui lasata in pace.”
De altă părere este Johnny care a comentat pe acelaşi site: “Sa se duca taticu Geoana si sa-i dea o mama de bataie, sa-i scoata prostiile din cap. si ar trebui sa mai treaca si el pe acasa sa mai fie si tata”.
Pshiologul Alfred Dumitrescu crede că “normele normalităţii s-au mai schimbat”.
"Teribilismul creează o masă critică din care apoi rezultă norma. Aşa cum îi văd, adolescenţii din România de azi sunt mai conservatori (dacă trecem de mici detalii vestimentare şi ne uităm, de pildă, la valori) decât cei de acum câteva decenii, deşi nu se poate vorbi generic despre "adolescenţii din România" şi orice comparaţie ar trebui făcută la interiorul aceleiaşi categorii sociale”, explică acesta.
“Copiii şi adolescenţii trebuie să beneficieze de prezumţia de naivitate. Nu se poate pune problema că un adolescent ar face asa ceva cu un scop ascuns. Desigur ca parintii sunt cei care ar trebui sa-i protejeze dar ei nu au expertiză în acest domeniu. E într-un fel un caz asemănător cu ce s-a întâmplat acum câţiva ani când datorită incompetenţei tehnologice (folosirea unei telecomenzi sau a unui telefon mobil), bunicii au pierdut din autoritate în faţa nepoţilor.
Trecem printr-o perioadă în care se face o negociere între avantajele şi dezavantajele sau pericolele mediului online. E un mediu foarte răspândit dar totuşi nou. Nu are o istorie. E foarte scurtă şi încă nu e clar care sunt toate pericolele pe care le implică. Evident, adolescenţii adoptă primii astfel de medii, sunt în avangardă, fără să realizeze că îşi asumă şi avangarda riscurilor", a declarat pentru cotidianul.ro psihologul Alfred Dumitrescu.
Ioana Nemeş, artist vizual, iniţial intrigată de Facebook şi alocând mult timp contului, a decis, în urmă cu o săptămână, să-l închidă definitiv.
“Dacă nu ar fi fost vorba de fiica lui Mircea Geoană, n-ar fi avut nici o importanţă acest lucru. E o problemă falsă, nemotivată, pentru că nimic de pe FB nu e real. Dacă era pe altă reţea de socializare, era un gest discutabil, dar în logica FB, e clar că fata a făcut o glumă într-un grup de prieteni. Că s-a infiltrat cineva din presă acolo e altă discuţie. Pe FB nu există pericol real de supraexpunere pentru că nu există comunicare reală. Totul acolo e role-play şi pretend, totul e alimentare virtuală a unor identităţi ficţionale”, a declarat artista.
„De asta am şi decis să renunţ la acest obicei care îmi şi consumă foarte mult timp. Iniţial eram curioasă, mi-am căutat prietenii din viaţa reală şi voiam să văd cum aleg să se prezinte pe FB. L-am luat şi în serios la început, am căutat potenţialul de comunicare, apoi am descoperit perna asta de ficţiune. Nimic nu e real. Ei nu sunt aşa cum îi ştiu. Sigurul tip de informaţie reală transmis e cea emoţională şi la un nivel foarte superficial (care răspunde strict nevoii de a fi apreciat şi de a aparţine unui grup), nimeni nu e dispus să argumenteze, să spună şi de ce, să combată, să schimbe idei. E un soi de curtoazie permanentă foarte bolnăvicioasă. alienantă, a tuturor faţă de toată lumea. Iar apartenenţa obţinută e la rândul ei falsă. De fapt nu înseamnă nimic că ne place x lucru, nu ceea ce consumăm ne defineşte. E totul aşa de pozitiv, fără loc sau interes pentru simţ critic”, a comentat pentru cotidianul.ro, Ioana Nemeş.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.