Mişcarea corectitudinii politice care a năvălit în campusurile universitare, în corporaţiile americane şi a lăsat în urmă câteva tendinţe psihologice clare, studiate pe îndelete de Howard Schwartz, profesor la Universitatea Oakland.
Cartea sa “Political Corectness and the Destruction of Social Order”, un volum în care studenţii americani de astăzi sunt numiţi “fulgi de nea”, a fost lansată pe 10 octombrie, într-un moment de vârf al campaniei prezidenţiale din SUA şi într-un moment în care presa americană vorbeşte mai mult ca niciodată despre “generaţia mileniului”, despre tinerii născuţi între 1980 şi 2000. Ei sunt cei care, spun analiştii, au redus atât de mult ecartul dintre Hillary Clinton şi candidatul anti-sistem Donald Trump. Iar asta nu pentru că l-ar simpatiza pe Trump, dimpotrivă, ci pentru că nu au încredere intr-un candidat al sistemului. 77% dintre alegătorii din acest segment de vârstă nu vor să voteze cu Clinton.
O explicaţie mai puţin elaborată până acum pentru această tendinţă anti-sistem este dată de Howard Schwartz. Ea ţine de modul în care lumea occidentală, în special cea americană – o lume a păcii, prosperităţii şi nu în ultimul rând a corectitudinii politice – şi-a pus amprenta asupra “generaţiei mileniului”.
Potrivit thecollegefix.com, Schwartz scrie că aceasta generaţie este una a “eului imaculat”, un soi de narcisism. “Este un eu care nu poate fi atins decât de dragoste. Problema este că nimeni nu este lovit doar de dragoste şi astfel pentru un individ care are asemenea aşteptări de la viaţă, care şi-a construit întreaga imagine despre el însăsi în jurul acestei premise, inevitabila apariţie a altor elemente îi spulberă întreagul univers”.
“Sensibilitatea exagerată a indivizilor, inclusiv corectitudinea politică şi microagresiunile, îşi au originea în ideea că oamenii care operează în acord cu noţiunea eului imaculat îi vad pe alţii ca fiind răi dacă aceştia nu le arată altceva decât dragoste. Oamenii simt acum că întreaga lume este o formă de agresiune. Părinţii protectori îi feresc pe copii de pericole, atât cele reale, cât şi cele din fanteziile lor. Aceşti preţioşi fulgi de nea sunt copiii corectitudinii politice, iar părinţii şi scolile i-au facut să creadă că lumea este perfect morală. Ei nu trăiesc în lumea reală, e o fantezie”.
“Universităţile sunt locul în care este hrănit acest narcisism şi universitatea devine un fel de personaj protector. Universităţile au devenit adevărate grădiniţe pentru copii în care orice formă de autoritate este urâtă. Acest fenomen se dezvoltă şi în corporaţii, de asemenea”, scrie Schwartz.
Tinerii aceştia, baza economiei de mâine, nu sunt deloc pregătiţi să fie parte a unei organizaţii, pentru că “acestea nu sunt locuri în care este obligatorii să fii iubit”.
La finalul introducerii volumului său, Schwarz concluzionează: “Este un element iraţional în corectitudinea politica. Este o formă de cenzură fără cenzor; ne impunem singuri această cenzura. Asta ne îndepărtează de discutarea unor probleme sociale despre care toată lumea ştie că sunt importante”.
Profesorul Howard Schwarz a încercat să supună “generaţie mileniului” unei analize din perspectiva psihologică. Jurnaliştii americani, speriaţi încă din urmă cu un an de ascensiunea unui Donald Trump sau a “socialistului” Bernie Sanders, au arătat cu degetul către tinerii americani într-un mod mai agresiv.
Relativism moral, ignoranţă istorică şi narcisism – acestea ar fi caracteristicile generaţiei tinere de azi în ochii presei de peste Ocean. Este o generaţie care s-a maturizat după încheierea Războiului Rece, spre deosebire de părintii care au ascultat şi au păstrat în memorie poveştile din Al Doilea Război Mondial şi au citit în ziare despre regimurile comuniste. Generaţia mileniului şi-a trăit primii ani ai maturităţii deloc conştientă de pericolele lumii. Este generaţia care a nu a mai ascultat poveşti despre eroismul înaintaşilor şi care, deşi a fost lovită de atentatele de la 11 septembrie, este generaţie cu cel mai mare procent de indivizi care consideră că atacurile au fost provocate chiar de SUA. Este generaţia care, fără o memorie a tragediilor secolului ce a trecut, consideră acum doar în proportie de 31% că este important să trăieşti într-o ţară care este condusă democratic. Este generaţia care nu este constienta ca doar născându-se în America face parte din cei mai bogaţi 1% oameni din lume, chiar şi lucrând pe salariul minim, asta pentru că aceşti tineri nu ştiu nimic despre traiul în state cuprinse de război, în ţări aflate în criză economică sau în sărăcie cronică, precum naţiunile africane.
“Fulgii de nea” nu vor ieşi la vot în noiembrie pentru a nu se topi – Donald Trump este candidatul care nu respectă corectitudinea politică la care ei ţin, iar Hillary Clinton nu este suficient de “socialistă” pe cât ei ar dori. “Asta arată în ce măsură această mişcare a corectitudinii politice a pierdut controlul asupra ei însăşi”, spune profesorul Schwartz.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.