Liderii principalelor puteri europene şi Barack Obama au făcut apel vineri la menţinerea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse şi la cooperarea în cadrul NATO. Declaraţiile au venit cu ocazaia vizitei de adio a preşedintelui SUA în Europa, la Berlin. Temerile europenilor sunt legate de distanţa pe care preşedintele ales Donald Trump a luat-o faţă de politica actuală cu Rusia şi de relaţiile cu aliaţii.
Marea Britanie, Germania, Franţa, Spania şi Italia sunt îngrijorate că Donald Trump va reorienta politica externă americană. În campania electorală, Trump a făcut aluzie la regândirea funcţionării NATO şi la o apropiere de Rusia. La acestea se adaugă şi aluziile la o poziţie mai izolaţionistă a SUA, care ar însemna că Europa nu se va mai putea baza oricând pe susţinerea militară americană.
Având în vedere poziţia exprimată de Donald Trump, este puţin probabil ca Angela Merkel, cancelarul german, să fi fost satisfacută de reasigurările primite din parte unui preşedinte care mai are doar două luni de mandat la Casa Albă.
Berlinul va trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru înarmare. Expertii arata ca Germania ar trebui să cheltuiască anual pentru apărare nu mai puţin de 80 de miliarde de euro, faţă de cele doar 37 de miliarde investite în prezent. Trump a spus limpede că SUA nu vor sări automat în sprijinul unui stat NATO care nu-şi îndeplineşte obligaţiile financiare în cadrul Alianţei, o declaraţie periculoasă, dar una de campanie, care are mici şanse să se concretizeze. Însa semnalul pare să fi fost înţeles de europeni. Doar cinci state cheltuiesc pentru Apărare minimum 2% din PIB, aşa cum toţi aliaţii s-au angajat: Statele Unite, Marea Britanie, Polonia, Grecia şi Estonia.
Germania este principala ţară vizată de Donald Trump, pentru că Berlinul şi-a redus drastic cheltuielile militare în ultimii ani, ajungând la 1,2% din PIB, faţă de 2,4% din PIB în anii 1980. Spre deosebire, Marea Britanie cheltuieşte acum de două ori mai mult pentru armata sa, iar Franţa are în acest moment armata europeană cea mai angrenată în misiuni de luptă sau de menţinere a păcii. Germania nu are o armată suficient de numeroasă pentru a-şi asigura securitatea şi nu deţine nici arma nucleară. “Suntem mai înclinaţi către încheierea de alianţe”, a recunoscut actualul ministru al Apărării, Ursula von der Leyen. Germania este puterea economica europeană cea mai dependentă de susţinerea militară americană.
Nu înseamnă însa că Berlinul nu are alternativă – emanciparea de sub umbrela SUA şi constituirea unei armate europene, un demers care este favorizat de alegerea lui Trump la Casa Albă. Însa ambele variante – menţinerea actualului sistem de apărare colectivă sau iniţierea unei apărări europene – presupun o finanţare mare din partea Germaniei. “Suntem 28 de state membre UE şi avem 37 de tipuri de blindate şi 19 tipuri de avioane de vânătoare. În acest haos, arucăm pe fereastră foarte mulţi bani”, a spus von der Leyen.
Că o va face pentru revitalizarea NATO sau pentru crearea unei Apărări Europene, Berlinul a început deja să investească în Apărare. Efectul Trump a făcut ca Angela Merkel să decidă o majorare cu 8% a bugetului Apărării în 2017. “Va trebui să investim mai mult”, a spus şi Ursula von der Leyen.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.