Lecții de guvernare de la Bolojan în Le Figaro. „Gestionarea acestei coaliții nu este ușoară”

Le Figaro: Ce situație ați găsit când ați preluat guvernarea?
Ilie Bolojan: Situația României și cea a Franței sunt destul de similare în anumite domenii. Ambele țări aveau deficite bugetare importante. Când am devenit prim-ministru, deficitul României era de 9,3%, iar reducerea acestui deficit a fost pentru mine o prioritate. Dobânzile pe care trebuia să le plătim erau, de asemenea, foarte mari, iar marjele pentru a ne dezvolta erau reduse.

A doua asemănare privește situația politică. Avem și noi o formă de coabitare. După alegerile din 2024, am avut un Parlament foarte fragmentat din punct de vedere politic: niciun partid nu avea mai mult de 25%. Guvernăm astfel cu o coaliție de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este ușor să gestionezi această coaliție, iar menținerea stabilității guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate. Cu o anumită înțelepciune politică, am reușit să păstrăm această stabilitate.

Le Figaro: Cu un deficit de 9%, exista și o inflație importantă?

Bolojan: Da, aceasta a ajuns chiar la 10%. Aceasta alimenta un vot antisistem foarte puternic. Electoratul avea o percepție de injustiție acumulată și un sentiment de deconectare între clasa politică și nevoile reale ale românilor.

Le Figaro: Când vorbiți despre un vot antisistem, vă referiți la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională?
Bolojan: La ambele: atât alegerile prezidențiale, cât și cele parlamentare.

Bolojan: Securitatea frontierei de est a UE ține de economie

Le Figaro: Ce reforme ați întreprins și ce reforme intenționați să faceți în viitorul apropiat?

Bolojan: Am fost obligați să acționăm foarte repede și am adoptat deja mai multe pachete de măsuri. Unele vizau creșterea veniturilor bugetare, în timp ce altele aveau ca obiectiv reducerea anumitor cheltuieli ale statului. Una dintre inegalitățile pe care am dorit să le corectăm privea sistemul de pensii al magistraților. În România, judecătorii puteau ieși la pensie la vârsta de 50 de ani. Am corectat această situație. Ulterior, am adoptat un pachet de reforme în administrația publică, ceea ce înseamnă că am redus cheltuielile administrative și am luat decizii de descentralizare.

„Dorim, așadar, să trecem de la un model de creștere bazat în principal pe consum la un model bazat mai mult pe producție”, Ilie Bolojan

Am dorit, de asemenea, să schimbăm modelul de dezvoltare economică. În ultimii ani, România a avut un model de dezvoltare bazat pe creșterea infrastructurii și majorarea salariilor, dar o parte din această dezvoltare se baza mai ales pe consum, ceea ce a contribuit la creșterea deficitului. Dorim, așadar, să trecem de la un model de creștere bazat în principal pe consum la un model bazat mai mult pe producție. Anul acesta, am adoptat măsuri pentru a dezvolta sectoarele în care suntem cei mai competitivi.

De exemplu, sectorul tehnologiei informației. Dorim, de asemenea, să consolidăm producția agricolă. România dispune, de asemenea, de un mix energetic foarte favorabil: suntem una dintre țările Uniunii Europene cu resurse importante de gaze și petrol.
Un alt element important este absorbția fondurilor europene, precum și creșterea cheltuielilor de apărare prin integrarea în lanțul valoric al industriei europene de apărare.

Le Figaro: Cât de multe fonduri europene intenționați să obțineți în 2026?

Bolojan: Aproximativ 10 miliarde de euro. Totuși, România trebuie să implementeze anumite reforme pentru a putea primi toate aceste fonduri, și trebuie, de asemenea, să cofinanțăm proiectele.

Le Figaro: Care este obiectivul de deficit bugetar pentru acest an?
Bolojan: Anul trecut, deficitul a fost de 7,7%. Anul acesta, dorim să-l reducem la 6,2%. Nu este ușor, dar nu avem de ales.

Le Figaro: Modelul de succes în fostele țări comuniste este Polonia?

Bolojan: În Europa Centrală și de Est, țările s-au dezvoltat în ritmuri diferite. Pe de o parte, apropierea de Europa de Vest a contat, inclusiv din punct de vedere geografic. Anul aderării la Uniunea Europeană a jucat, de asemenea, un rol important, la fel ca și eficiența guvernelor în accesarea fondurilor UE.
În acest sens, da, Polonia a făcut progrese importante. Dar fiecare țară are particularitățile sale. Românii au demonstrat că sunt europeni adevărați atunci când sunt puși în condiții similare.

Le Figaro: Care sunt provocările de securitate ale României?
Bolojan: Vecinătatea noastră reprezintă o provocare importantă: avem războiul din Ucraina care durează de patru ani, dacă ne referim la a doua invazie, nu la prima din 2014. Din cauza atacurilor rusești, fiecare țară europeană a pierdut o parte din încrederea în previzibilitatea acțiunilor Rusiei. Pentru noi, este important ca granița estică a Uniunii Europene să fie sigură. Și, pentru noi, de-a lungul istoriei, multe amenințări au venit din est.

Le Figaro: Există mulți ucraineni în România?
Bolojan: În acest moment, există puțin mai puțin de 100.000, majoritatea femei cu copii, grupați în anumite regiuni și beneficiind de un sistem educațional în limba ucraineană.

Le Figaro: Washington a redus numărul de soldați americani prezenți în România. Este frustrant pentru dumneavoastră?

Bolojan: Integrarea în NATO a fost un moment foarte important pentru noi. Ne-a ajutat mult în dezvoltarea țării, deoarece securitatea ne-a adus investiții. Am susținut existența bazelor NATO, inclusiv cu militari americani sau francezi. Înțelegem, de asemenea, că americanii cer europenilor să asigure o parte mai mare din apărarea lor și am crescut bugetul apărării colaborând cu industria europeană de apărare, inclusiv cu industria franceză.

„Apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franța și suntem recunoscători pentru acest angajament”, Ilie Bolojan

Franța este națiunea-cadru pentru România. Avem o colaborare foarte importantă cu ea. Practic, apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franța și suntem recunoscători pentru acest angajament.

Le Figaro: Nu vă îngrijorează când unii spun că NATO și Uniunea Europeană sunt două organizații care vor muri?

Bolojan: Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în anii următori doar dacă rămânem împreună și ne consolidăm. În competiția globală, fără o masă economică importantă, țările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul unanim trebuie păstrat.

„Intrarea în NATO a fost un element foarte important și Statele Unite au fost și rămân un paraplu major pentru Europa, mai ales pentru Europa de Est”, Ilie Bolojan

Le Figaro: Vă temeți să fiți abandonați de America?
Bolojan: Statele Unite pot lua decizii pe care le consideră legitime în raport cu politica lor într-o regiune a lumii. Dar pentru noi, intrarea în NATO a fost un element foarte important și Statele Unite au fost și rămân un paraplu major pentru Europa, mai ales pentru Europa de Est. Considerăm că prezența americană în NATO rămâne crucială. Statele Unite au nevoie și de Uniunea Europeană. Îmi este greu să-mi imaginez lumea occidentală fără binomul Statele Unite/Europa, chiar dacă uneori există moduri diferite de gândire.

Trebuie să nu uităm că fiecare țară care a aderat la NATO a dorit acest lucru: nimeni nu ne-a obligat. Consider că un divorț politic între UE și America ar fi o catastrofă pentru toți occidentalii.

Le Figaro: Ce așteptați de la Franța?

Bolojan: Franța este unul dintre principalii parteneri ai României: al treilea investitor în țară, cu peste 10.000 de societăți care activează în România. Renault, de exemplu, este compania emblematică în România și cea care contribuie cel mai mult la bugetul național.

Istoric, știm foarte bine ce a reprezentat Franța în momente cheie: bazele statului român au fost puse cu ajutorul Franței. Ne gândim, de asemenea, la Uniunea Europeană: fără Franța, motorul european riscă să fie blocat. Franța și România sunt partenere de lungă durată, iar în perspectiva alegerilor din 2027, sper ca Franța să rămână motorul politico-economic al Europei.