Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Cotidianul, preşedintele Comisiei Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă Alimentară, Giovanni La Via, vorbeşte despre noul sistem de sănătate preconizat la nivelul Uniunii Europene, extragerea aurului cu ajutorul cianurilor (metodă preconizată a fi folosită la Roşia Montană), gazele de şist şi face o critică a modelelor de tip „Wild Carpathia”.
Giovanni La Via, 51 de ani, este un europarlamentar italian, membru al Nuovo Centrodestra – Unione di Centro şi făcând parte din Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), a fost ales recent în funcţia de preşedinte al Comisiei Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă alimentară din Parlamentul European. În timpul unei discuţii care a avut loc la Bucureşti, săptămâna trecută, La Via a făcut câteva declaraţii interesante, pe care le publicăm mai jos.
Giovanni La Via: Avem două mari priorităţi: mediu şi sănătate
Priorităţile Comisiei Mediu, Sănătate publică şi siguranţă alimentară. Avem două mari priorităţi: mediu şi sănătate. Ne coordonăm cu miniştrii de profil din Italia, Gian Luca Galletti (ministrul mediului, protecției resurselor naturale şi mării) şi Beatrice Lorenzin (Sănătate), ca să profităm de preşedinţia italiană a UE. Sunt două mari dosare pe care vrem să le închidem în timpul preşedinţiei italiene.
Organisme Modificate Genetic. Primul este dosarul plantelor modificare genetic, OMG. Pe de o parte, unele ţări doresc să lăsam spaţiu de manevră statelor membre, decizia să fie la nivel naţional. Pe de altă parte, există puncte de vedere potrivit cărora se impune o interzicere a OMG la nivelul întregii Uniuni. Sperăm ca, după jumătatea lui noiembrie, să ajungem la un acord legislativ între Parlament şi Consiliu.
Dosarul pungilor de plastic. Există diferite tehnologii folosite la nivel european. Probabil că vom avea o înţelegere, pentru standardizare, cel mai târziu la începutul anului viitor.
Spitale de excelenţă, răspândite de-a lungul Europei
Sănătate. Boli „de import”. În domeniul sănătăţii, trebuie să vedem ce facem pentru a preveni anumite boli, care decurg din procesul emigraţional. E clar că avem nevoie de un nou sistem la nivel european pentru a preîntâmpina unele probleme de sănătate pe care le constatăm pe continentul african, de exemplu Ebola.
Sănătate. Sistem de sănătate european. O discuţie importantă se referă la îmbunătăţirea sistemului de sănătate la nivel european. Cum să facem schimb de expertiză, cum să mutăm, ţinând cont de costuri, un pacient de la o ţară la alta, cum să avem cea mai bună calitate a sistemului, cum să gândim un sistem în care să putem trata unele boli eficient, la nivel de excelenţă, într-o ţară sau în alta?
De-a lungul Europei avem în prezent diferite centre, dar sunt şi diferite standarde şi trebuie să îmbunătăţim acolo unde sunt condiţii mai proaste şi să le aducem la un nivel mai bun. Cum putem face acest schimb de experienţă? Cum putem îmbunătăţi creşterea exeperienţei în locurile cu standarde mai joase? Aceasta e discuţia pe care vrem s-o pornim în această perioadă.
Sănătate. Harta centrelor de excelenţă. Tebuie să lucrăm în toată Europa, în 100 de centre pentru boli rare sau trebuie să lucrăm într-un mod specific pentru boli rare, având câte un centru pentru o boală rară în Roma, un centru pentru o boală rară în Paris şi altul în Bucureşti? E un proces foarte, foarte îndelungat. Nu e posibil să spunem astăzi că sunt mai mulţi experţi în cancer în Franţa, în altă boală gravă în Germania, că într-o ţară sau alta e cel mai bun tratament pentru o boală sau alta.
Ce vom face totuşi ca să putem avea centre de excelenţă pentru diferite boli? Să forţăm lucrurile astfel încât să investim şi să construim ca să avem 100 de centre diferite pentru boli rare în fiecare ţară? Nu, soluţia e să avem centre care să vindece o boală rară la Viena, una la Bruxelles şi alta la Bucureşti şi aceste centre să fie accesibile tuturor. Soluţia este excelenţa într-un loc. Pentru unele boli va fi Bucureşti, pentru altele Paris, pentru altele Stockholm. Pentru a reduce costurile.
Sănătate. Modelul Erasmus. Treaba noastră va fi să îmbunătăţim legislaţia în domeniu şi să creştem convergenţa… ne gândim să extindem modelul Erasmus în sport, sănătate etc. Trebuie să împărtăşim cele mai bune experienţe pe care le avem la dispoziţie, de la o ţară la alta şi să exportăm modelele bune.
Nu e foarte uşor să îmbunătăţim legislaţia, să aducem la acelaşi nivel, dar sperăm ca o mai bună legislaţie la nivelul întregii UE să îmbunătăţească sistemul şi să sprijine sistemele mai slabe atât în sistemul de sănătate cât şi în mediu.
„Nu le putem spune românilor că trebuie să stea în sălbaticie”
Mediu. Între Wild Carpathia şi nivelu de trai. Dacă avem într-un loc un mediu bun, trebuie să-l păstrăm. Dar nu trebuie să-i obligăm pe români să nu se dezvolte, doar de dragul unor modele „Wild Carpathia”. Noi trebuie să creştem nivelul de trai de-a lungul şi de-a latul Europei. Aşa că nu le putem spune românilor că trebuie să stea în sălbaticie. Trebuie să transferăm peste tot cele mai bune tehnologii, pentru a avea un mediu mai bun şi un nivel de trai mai bun. Cunoaştem cu toţii sistemele din Suedia sau Finlanda, de exemplu, unde există un echilibru foarte bun între mediu pe de o parte şi un bun nivel de trai pe de altă parte.
Mediu. „Rezervaţia” Transilvania. Ce dorim pentru România? Ca oamenii să rămână la ţară, lucrând fără maşini agricole moderne? Nu. Acesta nu e un model. Modelul nu e „rezervaţia”. Nu vrem să menţinem oameni săraci doar ca să avem o zonă sălbatică, de care să se bucure turiştii şi cei care vin aici să vâneze urşi. Trebuie să folosim mediul ca să îmbunătăţim nivelul de viaţă al oamenilor locului, nu doar al turiştilor.
„Guvernul român trebuie să-şi asume responsabilitatea unei decizii” în cazul Roşia Montană
Cazul Roşia Montană. Folosirea cianurilor. Când folosim pământul pentru a obţine ceva, trebuie să menţinem un mediu curat. Nu e posibil să distrugi mediul ca să faci bani. Dacă foloseşti mediul, trebuie să ai un echilibru. Dacă, de exemplu faci o mină de aur e OK, dar trebuie să menţii mediul curat. Dacă foloseşti mediul pentru a face bani, atunci trebuie să faci ceva şi pentru mediu, să-l faci încă şi mai bun, să dai înapoi mai mult.
De exemplu, în Italia, dacă vrei să foloseşti cărbune, nu te putem opri s-o faci, dar dacă vrei asta, trebuie să compenesezi. Nu poţi distruge mediul numai ca să faci bani.
Cazul Roşia Montană. Ce trebuie să facă guvernul. Guvernul român trebuie să analizeze foarte bine proiectul. Trebuie să controleze proiectul, să se asigure că nu se face nimic mai mult sau mai puţin. Iar, uneori, politicienii trebuie să decidă, să spună da sau nu, să-şi asume responsabilitatea unei decizii.
Uniunea Europeană va avea o poziţie comună în privinţa gazelor de şist
Gazele de şist. Există unele partide naţionale, care sunt în favoarea acestui nou mod de exploatare. Există de asemenea ţări şi partide naţionale care se opun exploatării gazelor de şist. Unii experţi spun că are ca efect producerea de cutremure, ceea ce e posibil. Trebuie să ştim, să avem concuzii ştiinţifice înainte de a lua o decizie.
Gazele de şist. Poziţia UE. Uniunea Europeană va avea în acest caz o poziţie comună. Care va fi aceea nu ştiu încă. Am o opinie, dar ca preşedinte al comisiei nu pot să-mi exprim această opinie aici, ci în faţa comisiei. Cred în orice caz că avem nevoie de o mai mare experienţă, de mai multe date asupra efectelor pe termen lung. În acest stadiu nu avem suficientă experienţă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.