Rinoceri, lei, girafe, porci, peşti, câini, pisici, capre, oi, păuni, iepuri, curcani, insecte… O întreagă faună sălbatică şi domestică, în care şi-au găsit loc şi centaurul şi calul troian, populează sălile de la etajul I al Muzeului Naţional de Artă Contemporană, în expoziţia „Zoomania”, deschisă până la 15 septembrie. Un bestiariu modern care, parţial, include şi o simbolistică a obsesiilor contemporane. Este o selecţie de picturi, sculpturi, grafică, fotografie, instalaţii, semnate de 54 de artişti români consacraţi sau în continuă afirmare.
Descoperim aici pasiuni constante pentru un animal anume, ca în cazul şobolanilor lui Galay sau al rinocerilor lui Cristian Răduţă, al pisicilor neliniştitoare ale lui Mircia Dumitrescu sau al insectelor Ioanei Şetran. Uneori întâlnim satirice rememorări ale istoriei recente, ca în „Original Adidas” semnat de Vlad Nancă, sau în cele câteva lucrări-omagiu prezentându-l pe Nicolae Ceauşescu în gloria de „Prim vânător al ţării” înconjurat de urşii ucişi. Alteori, gândul artistului zboară către mai profunde metafore coborâte din antichitatea păgână, ca în „Lupoaica” redusă la esenţial a lui Titi Ceară, „Câinele pământului” şi „Anastasis” de Sorin Ilfoveanu, sau religioasă, ca la „Prietenul lui Iona” al lui Ştefan Câlţia.
Larisa Sitar, How to destroy the world by accident
Ameninţătoare, ca pisicile Larisei Sitar din „How to destroy the World by accident”, agresive ca „Porcii” lui Mircea Spătaru sau drăgălaşe ca purceii Ioanei Bătrânu, tânjind după viaţa în libertate, ca leii, papagalii, girafa sau maimuţa din „Casa Albă” a lui Valeriu Mladin, animalele spun, în expoziţia de la MNAC, poveşti impregnate de imaginaţia copilăriei, de melancolia vieţii arcadiene sau bântuite de spaimele diurne sau nocturne ale omului din toate epocile.
Dincolo de poveste, expoziţia prilejuieşte întâlnirea cu întreaga gamă de tendinţe stilistice ale plasticii româneşti din ultima jumătate de secol, de la „Zimbrul” sculptorului Ion Jalea sau „Raţa” lui Vasiliu Falti la universul cu sugestii suprarealiste al lui Ştefan Câlţia şi Sorin Ilfoveanu sau la cel postmodernist şi post postmodernist ca în cazul Suzanei Dan. O adevărată istorie a artei în imagini cu animale îl aşteaptă pe vizitator.
Un spaţiu amplu este rezervat excelentelor desene ale lui Vladimir Şetran, în care virtuozitatea artistului este dublată de o sensibilă abordare a subiectului, în amuzanta serie de oi cu blana divers colorată, în „cavalcada” de berbeci, în colecţia de curcani, străjuite de câini.
Lucrare de Roman Tolici
Menite să comunice obsesiile lumii contemporane, animale inofensive, cum ar fi iepurii, devin la Roman Tolici simboluri demitizante, ca în cazul celor două tablouri din seria „Evanghelia după Moş Crăciun” sau al iepurelui cu coroană de spini. Violenţa apare sub forme teoretic inofensive, ca în „Conservele” din porţelan ale lui Ilie Rusu, cu păsările şi viermii lor, sau în desenele semnate de Cati Vrana, aluzie continuă la criză fie ea economică (pisica făcând nenumărate calcule), socială, ca în dezolatul peisaj „Farmacie”.
Nu pot fi omise compoziţiile Suzanei Dan, începând cu „Miracle Mike”, cocoş fără cap trâmbiţând mândru pe o buturugă, continuând cu „Blind Dog”, profilat uriaş în peisaj şi, mai ales, cu peisajul fantastic, deasupra căruia apar faldurile unei draperii, ieşit parţial de sub pensula lui Douanier Rousseau, dacă iluzia nu ar fi imediat contrazisă de senzualul nud culcat pe un tigru, ţinând în mână o umbrelă de dantelă, ca într-o plictisită şedinţă de poză pentru un afiş turistic.
Vlad Nancă, Original Adidas
Nu lipsesc din expoziţie compoziţiile cu iz de basm, ca „Lola pe covorul zburătorul” sau „Vaca pe covor” de Vlad Iacob, cele fantastice, cum ar fi „Şi când toate îngălbenesc” de Alexandru Comănescu. Atrag atenţia stilizările de mare forţă artistică, în lucrările lui Vasile Gorduz sau păsările verticale ale lui Ovidiu Simionescu. Viorel Mărginean încântă privirile cu păunii şi fazanii săi, într-o decorativă cromatică şi o eleganţă a formei cu care ne-a obişnuit, Florica Menzopol propune un interior urmuzian cu cal, Ion Stendl figurează personaje fragmentate în interiorul „Calului troian”. Dramatice, pline de forţă, cele două „Auriga” ale lui Darie Dup realizează fuziunea omului cu calul, iar într-un registru menit să destindă frunţile, „Fragmentele de zodiac” realizate de Nicolae Groza alătură fiecărui animal o poveste.
Proiecţii video completează expoziţia. Dintre ele, reţinem filmul dărâmării de pe soclu a statuii lui Lenin din Piaţa Presei Libere, care serveşte de fundal sculpturii Ancăi Benera „The Red Rider”, o ecvestră a lui Lenin.
Suzana Dan, Sadness is looking for me
Selecţia de lucrări de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană are meritul de a fi prima manifestare de acest gen şi de a oferi ceva oricărui vizitator, indiferent de gradul lui de iniţiere în artele vizuale: poveşti amuzante pentru cei care iubesc o pisică dormind pe masa din sufragerie, propuneri polemice, ca în „Euro Flag”-ul construit din blană colorată al lui Romelo Pervolovici, sau în lucrările cu personaj feminin alături de zebră, elefant sau bizon, meditaţii metafizice ca în compoziţiile cu pisică albastră sau crocodil concepute de Donald Simionoiu, dramatice reflecţii asupra existenţei ca în „Disciplina arcanei”, instalaţia din pexiglas şi metal de Reka Csapo Dup.
Din păcate, muzeul n-a reuşit şi tipăriea unui catalog. Premiera expoziţională merita cu prisosinţă o publicaţie care să servească de document şi care să ofere vizitatorului informaţii suplimentare. Presupunem că de vină este, aşa cum aminteau şi unele desene de pe simeză, criza.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.