Ideea alegerilor anticipate nu este doar inițiativa cuplului liberal Iohannis-Orba, ci și interimarului Marcel Ciolacu, susținătorul unei viitoare moțiuni de cenzură. În atari condiții, nu este greu de presupus că vor fi alegeri, ceea ce nu ar fi foarte rău pentru antireformă dar o variantă pentru frontierele politice infracționale. Având în vedere că se adâncește pe zi ce trece soluția consolidării blocajului istoric, singura chestiune care ar putea fi ridicată este aceea a cosmetizărilor și sacrificării independenților din interiorul partidelor. Alegerile anticipate ar trimite în derizoriu reformarea statului ajuns contra propriilor cetățeni într-o proporție maximă. Guvernul actual, încă în evaluarea unor situații care l-ar putea pune în lumină favorabilă, se vede încurcat tocmai în această strategie, alt proiect nefiind luat în calcul. In același timp, nici strategia președintelui Iohannis nu este deloc pusă în aplicare, dând fariseic de înțeles că este foarte dificil, vinovat făcându-se PSD.
Acest politicianism nu este departe de cel al fostului lider PSD, care a fi plătit foarte scump ezitările și, de ce nu, lipsa unui program politic punctual. Alegerile anticipate se vor o deculpabilizare politică președintelui care nu a reușit să iasă din textele propapagandei electorale. Incapacitatea guvernului este proba indubitabilă a unor frății care se regăsesc în teritoriu și pe care anticipatele le-ar putea salva, cosmetiza. Atâta vreme cât corupția din România s-a constituit în primele zile ale anului 1990 și ulterior, cu fiecare mandat, se poate constata că alegerile nu sunt decât o repetiție purtând altă etichetă politică.
Proiectul Iohannis-Orban-Ciolacu & comp., de-a încinge televiziunile și propriile buzunare cu alegeri anticipate, poate fi descurajat tocmai de bilanțul care îi privește în egală măsură pe fiecare în parte.
Doua Jeguri Inumane nealese de nimeni – un sas puturos si un ungur betiv – isi bat joc de romani in tara lor.
Sa traiti Bine. Va meritati soarta !