Hârtiile oficiale (40)

3. Hârtiile oficiale provenite din comunicate amplu difuzate de către anumite foruri profesionale sau organizaţii civice (continuare)

Hârtiile oficiale ale misiunilor diplomatice

Hârtiile misiunilor diplomatice reprezintă – de asemenea – documente oficiale ale autorităţilor mereu prezente. Cele mai multe asemenea documente nu sunt adresate publicului larg, ba, dimpotrivă, constituie  secrete de stat şi sunt redactate cifrat, chiar dacă nu transmit nici un secret. Ele reflectă relaţiile dintre ţările acreditante şi cele care şi-au trimis reprezentanţii în ţările acreditante.

Dar există şi documente ale misiunilor diplomatice transmise în spaţiul public. În principiu, cele în formă scrisă, ar trebui şi ele să fie prevăzute cu antet, număr, dată, titlu, (eventual) conţinut, semnătură autorizată şi ştampilă. În prezentarea în mass-media, această regulă nu este obligatorie. (În comunicatele la radio, la televizor sau pe internet, nici măcar nu avem de a face cu hârtii, ci doar cu ecourile lor.) Fiecare cuvânt al acestor înscrisuri, venind de la Centrala aflată în patrie sau pornind spre Centrala aflată în patrie, dobândeşte valoare oficială. Formulele de comunicare vor respecta strict limbajul pompos stabilit în amănunte, mult bla-bla, fapt care le face greu de înţeles adevăratul sens de nespecialişti. Acesta, nespecialistul, se va pierde într-un text din care nu va şti să extragă noutatea transmisă. (Pentru că şi lipsa de noutate reprezintă o informaţie importantă: aceea că situaţia şi-a păstrat traiectoria din făgaş.)

Pentru ca să înţelegeţi de ce sunt atât de importante hârtiile diplomatice, ajunge să facem o simplă trimitere la cea de a noua civilizaţie terestră, care nu folosea pentru mesajele diplomatice suportul de hârtie, ci focul cu diferite culori ale fumului. Dezavantajul principal al acestor transmisii de date era că era perceput de cine trebuia, dar şi de cine nu trebuia. Şi, deşi erau folosite coduri extrem de complicate ale spectrului de culori, multe asemenea mesaje interceptate au stat la baza unor conflicte extrem de regretabile. Pentru mai multe amănunte, vezi şi Dr. Doris Grapeisen, (coordonator), Limbaj şi comunicare în cea de a III-a civilizaţie terestră, Vacs&Vacs, Glogovaţ, ediţia a VIII-a, 2017, pp. 26-32.

Hârtiile misiunilor diplomatice sunt de mai multe feluri:

1. hârtiile oficiale diplomatice destinate circuitului public;
2. hârtiile oficiale diplomatice destinate strict partenerului;
3. hârtiile oficiale diplomatice dintre Centrală şi misiune;
4. hârtiile oficiale diplomatice dintre misiune şi Centrală.
5. hârtiile oficiale destinate circuitului public nu sunt exprimate în mod codificat, aşa că se află la dispoziţia celor interesaţi (dar, desigur, şi la dispoziţia celor indiferenţi). Aşa că, deşi nu sunt formulate decât în limbajul curent, vor fi totuşi citite de ochi diferiţi şi interpretate în mod diferit.

Iată o ştire difuzată în data de 23 iulie, de posturile de radio şi televiziune în cadrul programelor informative, precum şi pe internet:

„Ambasadorul nostru extraordinar şi plenipotenţiar la… a fost împuternicit să declare surpriza opiniei publice din ţara noastră în legătură cu subconcesionarea pentru 49 de ani a Uzinelor ROBAC unei terţe ţări, fără a fi informaţi de cele ce se întâmplă pe teritoriul nostru suveran. Drept urmare, Excelenţa Sa, Ambasadorul ţării … a fost invitat la Ministerul [nostru] de Externe pentru clarificarea situaţiei”.

Iniţial, „posturile mercenare ale Puterii” n-au comentat ştirea, în schimb „posturile mercenare ale opoziţiei” au pretins că situaţia anunţată reprezintă un demers incalificabil, ce pune serios sub semnul întrebării suveranitatea patriei şi a cerut demisia a patru miniştrii „vinovaţi direct de această situaţie fără precedent, care încalcă în mod flagrant reglementările internaţionale”. De la tribuna Parlamentului, deputatul Richy Ionas s-a exprimat, ca de obicei, cât se poate de tranşant: „Fie că acei patru miniştri habar n-au avut de cele întâmplate – şi atunci nu mai au ce căuta în Executiv -, fie că au ştiut – şi atunci se pune întrebarea de ce au încuviinţat acest clar delict, întrebare la care e cazul să răspundă în faţa organelor de urmărire penală.” Au urmat zeci de comentarii, emisiuni talk-show şi breaking news în care nu s-a discutat decât despre cât a primit fiecare dintre miniştrii responsabili pentru a închide ochii.

Puterea a răspuns abia peste două zile: „În primul rând, a afirmat senatorul Jap Jap Lucas, Cazul ROBAK este un imens succes al economiei noastre. Mutarea făcută a salvat douăzeci şi opt de mii trei sute patru locuri de muncă. În al doilea rând, individul Richy Ionas, ca de obicei, nu face decât să vorbească fără să ştie ce spune, întrucât nici măcar nu are habar cine a subconcesionat cu adevărat Uzinele ROBAK.” „Da, dar – au sărit în sprijinul lui Ionas, senatorul Wily Putz şi temutul jurnalist Lindemar Klow – tocmai că ştim cine stă în spatele întregii afaceri!”

Timp de două săptămâni şi două zile, afacerea ROBAK a ţinut capul de afiş al tuturor ştirilor, iar demonstraţiile de stradă s-au soldat cu optzeci şi nouă de arestări şi cincisprezece răniţi. În presa din ţara parteneră nu a apărut nici o informaţie despre acest subiect. Brusc, nici în ţara de unde provenea Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar, a fost invitat la Ministerul de Externe al ţării acreditante nu s-a mai vorbit nimic nici despre cazul ROBAK, nici despre afacerea ROBAK, ci doar, din când în când, despre inginerul Moncilovici care a mai prezentat o inovaţie genială, inovaţie care a mărit beneficiile Uzinelor ROBAK cu 8,27%. Drept urmare, oamenii din ambele ţări s-au arătat profund mulţumiţi în urma acestor hârtii oficiale destinate circuitului public, hârtii oficiale care nici măcar n-au fost hârtii oficiale, ci doar informaţii de larg (?) interes. Ele n-au fost hârtii oficiale întrucât n-au beneficiat de antet reglementar, titlu, dată, număr, conţinut propriu-zis (adică ce este transmis), ştampilă şi semnături autorizate şi nici măcar n-au fost în cea mai mare parte hârtii, fiind prezente în proporţie de 57,32% la radio, TV şi în presa electronică şi doar în proporţie de 34,98% pe suport de hârtie. (Diferenţa până la sută la sută au reprezentat-o disputele în parlament, pe stradă şi în sălile de judecată, după cum au precizat serviciile în raportul lor către cei în drept de a obţine aceste date.).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.