Motivarea sentinței în dosarul ANRP

Magistrații Curții de Apel București arată, în motivarea condamnării în dosarul ANRP, în care fostul șef al ANI, Horia Georgescu, a primit patru ani de închisoare, că membrii comisiei de despăgubiri și-au încălcat atribuțiile de serviciu, deciziile lor fiind formale, fără analizele ce se impuneau.

Judecătorul Anamaria Trancă, cea care semnează motivarea condamnării dispuse în dosarul ANRP, arată că membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD), între care se numără fostul șef al ANI, Horia Georgescu, și avocatul Ingrid Mocanu, au emis deciziile printr-un vot formal, fără a evalua în mod real situația.

Ce a constatat instanța

„Instanța reține astfel că, în ceea ce privește pe inculpații membri ai CCSD, poziția subiectivă este unică, iar maniera de acțiune, aceeași, constând în îndeplinirea pur formală a atribuțiilor legale. Astfel, aceștia au emis deciziile de despăgubire printr-un vot formal și în lipsa oricărei analize, astfel încât modalitatea în care au acționat, aprobând emiterea deciziilor de despăgubire în toate cazurile, fără a evalua în mod real dacă este aplicabilă situația în care se impunea trimiterea dosarelor la reevaluare, se concretizează în încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute explicit de lege. Sub aspectul conținutului, rapoartele de evaluare întocmite de inculpați au cel mult valoarea unei estimări empirice care, total întâmplător, pot fi considerate că se situează la o limită maximă a unei estimări realizate la acest moment. Acest element aleatoriu nu profită inculpaților și nu înătură răspunderea penală. (…) Instanța constată că prejudiciul cauzat prin fapta inculpaților constă nu într-o diferență eventuală de evaluare, ci chiar în cuantumul sumelor acordate prin cele trei decizii de despăgubire ce fac obiectul cauzei”, se arată în motivarea magistratului.

Inculpații și-au încălcat atribuțiile

Totodată, același document mai spune că inculpații și-au încălcat atribuțiile de serviciu ce le reveneau și nu au decis, în niciuna dintre situații, trimiterea vreunui dosar spre reevaluare, ca urmare a unor deficiențe din raport.

„Reține că în privința inculpaților Georgescu Horia, Mihnea Remus Iuoraș, ingrid Mocanu, Canagiu Cătălin, Zaarour Ingrid, Nicolescu Theodor Cătălin, Baciu Remus și Marko Attila Gabor sunt incidente următoarele considerații: fără excepție, acești inculpați și-au încălcat atribuțiile de serviciu ce le reveneau. (…) Așa cum au arătat martorii consilieri, și au admis și inculpații audiați, votul cu privire la aceste liste (ca, de altfel, cu privire la toate celelalte liste ce intrau în comisie) se acorda în bloc, iar martorii audiați confirmă că în perioada faptelor nu a existat nici o situație în care inculpații să decidă trimiterea vreunui dosar spre reevaluare, ca urmare a deficiențelor existente în raportul de evaluare”, mai precizează sursa citată.

Reacția lui Horia Georgescu

Față de aceste rânduri, Horia Georgescu a reacționat printr-o postare pe Facebook, acesta subliniind că magistratul a ignorat probele atașate la dosar.

„Judecătoarea a menționat declarațiile unor martori conform cărora „NICIODATĂ”, în cadrul comisiei din care am făcut parte, nu au fost trimise dosare spre reevaluare acolo unde au fost identificate deficiențe. Adevărul, însă, este cu totul altul: doar într-o singură ședință, au fost trimise spre REEVALUARE 60 de dosare (atașez înscrisul). Ce este și mai grav este ca acest document a fost depus la instanță în faza cercetării judecătorești și unul din inculpați, în declarația dată, a descris pe larg faptul că era o practică trimiterea dosarelor pentru remediere acolo unde erau probleme. Concluzia este simplă, dar șocantă: judecătoarea Ana Maria Trancă a mințit deliberat într-o motivare a unei decizii într-un proces penal, ignorând probatoriul și documentele atașate la dosar”, se arată în postarea fostului șef al ANI.

Alte constatări

Tot în motivarea judecătorului Trancă mai este subliniat că, în privința lui Horia Georgescu, instanța reține că poziția sa este similară celorlalți inculpați: „Relevante sunt susținerile inculpatului din cursul urmăririi penale, relatări ce ar contura ideea că inculpatul se consideră îndreptățit să fie avertizat explicit, prin aducere la cunoștință , în legătură cu atribuțiile sale legale concrete. Sub aspectul circumstanțelor personale, constată de asemenea că , la momentul debutului cercetării penale, la rândul sau acest inculpat a fost afectat de evenimente familiale, de natură medicală , grave; însă, pentru aceleași argumente expuse și în cazul inculpatului Iuoraș, aceste aspecte nu au consistentă și valență juridică necesare reținerii lor cu titlul de circumstanțe atenuante”.

Situația lui Ingrid Mocanu

În ceea ce privește situația avocatului Ingrid Mocanu, instanța reține că, în cursul cercetării judecătorești, aceasta a susținut teza că, spre deosebire de ceilalți membri ai grupului, s-a preocupat semnificativ de problematica dosarelor de despăgubire și a evaluărilor efectuate în cadrul acestora.

„Din probatoriul administrat sub acest aspect, instanța reține că atitudinea manifestată de inculpata în contextul împrejurărilor concrete de fapt se apropie mai mult de un comportament ce ar putea fi caracterizat că fiind unul oportunist, decât de atitudinea de reală implicare în soluționarea dosarelor de despăgubire”, potrivit motivării.

Judecătorul a mai subliniat că nu este ignorată dificultatea sarcinii comisiei, însă modul lor de lucru arată pasivitate în exercitarea muncii lor.

Concluzii

„Instanța nu ignoră dificultatea sarcinii Comisiei Centrale în gestionarea atribuțiilor sale care, în definitiv, are rolul de a oferi soluții unei probleme de larg interes social, însă modalitatea de abordare a acestor atribuții din partea inculpaților – membri ai Comisiei Centrale în anul 2008 – se remarcă prin ignorarea completă a obligațiilor lor legale și se concretizează într-o atitudine de completă pasivitate în exercitarea atribuțiilor lor. Această atitudine echivalează în fapt cu un veritabil transfer ilegitim al obligațiilor legale ale membrilor Comisiei asupra consilierilor juridici însărcinați cu pregătirea dosarului de despăgubire și asupra evaluatorului angajat în cadrul Direcției de contencios și coordonare privind acordarea despăgubirilor întemeiate pe Legea 10/2001”, se mai arată în document.

Acuzații

Fostul şef al ANI, Horia Georgescu, a fost condamnat, în februarie 2018, de Curtea de Apel Bucureşti, la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul ANRP. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi: Mihnea-Remus Iuoraş, fost vicepreşedinte ANRP, la 4 ani şi 6 luni de închisoare, fostul deputat Theodor-Cătălin Nicolescu la 9 ani şi 4 luni de închisoare, avocatul şi fostul vicepreşedinte ANRP Ingrid Mocanu la 4 ani de închisoare, Remus-Virgil Baciu, fost vicepreşedinte ANRP, la 6 ani şi 4 luni de închisoare, fostul deputat Attila-Gabor Marko la 5 ani de închisoare, Constantin-Catalin Canangiu la 4 ani de închisoare, Alexandru Florin Hanu (expert evaluator) la 5 ani de închisoare, Dorin Cornel Drulă (expert evaluator) la 2 ani de închisoare cu suspendare, Nistor Neculai (expert evaluator) la 2 ani de închisoare cu suspendare şi Ingrid Zaaror (fost preşedinte ANRP) la 2 ani şi 6 luni cu suspendare. Gheorghe Vişoiu, expert evaluator, a fost achitat în acest dosar. Decizia nu este definitivă.

În acest dosar, procurorii DNA au dispus, în 9 aprilie 2015, trimiterea în judecată în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi. Anchetatorii susţin că, prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi au produs un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de aproape 90 de milioane de euro.