Comisia de criză, o struțo-cămila inutilă. Adevărata miză

„Când nu vor să muncească sau nu le convine tema, parlamentarii mai fac o comisie specială. E un mod de a îngropa orice subiect.” E o vorbă din popor născută din realitățile parlamentare care se perpetuează de zeci de ani. 

Când au avut pe masă un subiect incomod, parlamentarii l-au evitat cu grație, îngropându-l într-o comisie specială sau de anchetă. 

Sorin Grindeanu propunea deunăzi o struțo-cămilă, până acum inexistentă în practica parlamentară și în regulamentele celor două camere. Comisia de criză. Ar fi în viziunea lui soluția ca partidele să dezbată și să voteze rapid cele șase legi de care atârnă cinci miliarde de euro din PNRR. 

După ce politicieni de la toate partidele care au fost la guvernare au amânat reformele ani de zile pentru că erau nepopulare, social-democrații susțin că rezolvarea nu este să le dezbată rapid, în procedură de urgență. Ci să înființeze un organism nou, inexistent în legislație, și care nu aduce nicio garanție că liderii se vor înțelege pe ceea ce oricum nu se înțeleg, indiferent de cum se numește formula în care dezbat. 

Luăm pe rând problemele ridicate.

Comisiile pentru tăiat frunză la câini din Parlament

De-a lungul timpului, în Parlament au fost create nenumărate comisii care urmau să rezolve marile probleme ale României. Unele nu și-au dus misiunea la bun sfârșit, altele au tras concluzii, dar s-a dovedit că Parlamentul nu are instrumente să și rezolve problemele. În orice caz, niciuna nu a degajat soluții miraculoase la problemele complicate. 

Un tipar se repetă de-a lungul celor 35 de ani: majoritatea comisiilor de anchetă își finalizează rapoartele, dar concluziile rareori se traduc în sancțiuni penale sau politice directe. Fie pentru că nu au putere de decizie proprie (doar recomandă sesizarea altor instituții), fie pentru că raportul e votat pe linie de partid și contestat de opoziție, fie pentru că activitatea comisiei încetează odată cu legislatura, fără raport final.

Ar ocupa mult spațiu și ar necesita multă răbdare din partea cititorului să discutăm despre toate comisiile înființate vreodată. Dar câteva exemple merită date. 

Comisia de anchetă a evenimentelor din 13-15 iunie 1990 (Mineriada)

Înființată în 1990, avea obiectivul de a găsi responsabilii pentru represiunea sângeroasă din Piața Universității, după intervenția minerilor chemați de Ion Iliescu. Lucrările s-au încheiat în ianuarie 1991, fără concluzii comune. FSN s-a apărat, în timp ce opoziția a dat publicității o opinie separată. 

Dosarul Mineriadei nu numai că nu a fost lămurit de Parlament, dar nici Justiția nu a reușit nici până în zilele noastre să dea un verdict. ÎCCJ e retrimis dosarul la Parchet, în aprilie 2026. 

Comisia parlamentară de anchetă privind Bancorex

A fost înființată în 1999. Intenţia comisiei era de a lămuri circumstanţele în care s-a produs devalizarea băncii.  Concluzia a existat, management defectuos. Dar nimeni nu a fost tras la răspundere, pentru că Parlamentul nu are astfel de pârghii.  

Comisia Nana

Revenind mai aproape de prezent, au mai existat comisii celebre care au dus spre nicăieri. Comisia Nana de exemplu. Trebuia să investigheze legalitatea achiziționării unor terenuri de către Ioana Băsescu, fiica președintelui de atunci. După ce au strâns probe, parlamentarii și-au dat seama că e de competența Parchetului și au trimis documentele la procurori. Comisia s-a dizolvat, fără concluzii. 

Comisia Nordis, Comisia Iohannis

La final de 2024, PSD a vrut o comisie care să investigheze de ce cheltuielile administrației prezidențiale au fost secretizate în mandatul lui Klaus Iohannis. Nu există nicio concluzie nici până azi.

În același timp a fost înființată și Comisia Nordis, la cererea liberalilor. Legislatura s-a încheiat, iar Comisia nu a livrat niciun raport. În noua legislatură, discuțiile au fost reluate, dar cu accent doar pe noua lege care să împiedice eventuale abuzuri ale dezvoltatorilor imobiliari. Despre posibile vinovății în cazul Nordis nu a existat nicio concluzie. Așa cum era firesc de la bun început, dat fiind că vinovățiile le stabilește Justiția. 

Comisia pentru Constituție, Comisia pentru Legile Securității

Au existat și comisii speciale pentru diferite legi. Modificarea Constituției a fost un deziderat eșuat în perioada USL.

Legile securității sunt un alt exemplu. Am scris despre comisia pentru acest pachet la Europa Liberă. Concluzia e în titlu – Povestea comisiei care există de doi ani și care nu s-a întrunit niciodată.

Comisia de criză, o invenție

Revenind în prezent, avem în față o propunere inedită. O comisie de criză. Un termen care nu e prevăzut nicăieri. 

Art. 41

(1) Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate constitui comisii speciale sau comisii de anchetă. Comisiile speciale şi comisiile de anchetă se constituie în conformitate cu prevederile art. 73 şi 74.

(2) Camera Deputaţilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.

Legile PNRR, ignorate de patru guverne

Întrebarea e, indiferent de denumire, ce mai poate salva o comisie, fie ea și numită pompos de criză. 

A demonstrat colegiul meu, Florin Toader, că legile din PNRR au termene limită de mult depășite, iar responsabilitatea atârnă pe umerii a patru premieri și nenumărați miniștri. De precizat că cei din 2021 nu au avut timp să facă mare lucru, pentru că PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană în septembrie. Deci responsabilitatea e mai degrabă pe umerii celor care au venit la putere din 2022 încoace. 

Patru prim-miniștri s-au perindat în acest răstimp în fruntea Guvernului. 

• Florin Cîțu (PNL) – 2021
• Nicolae Ciucă (PNL) – 2021 – 2023
• Marcel Ciolacu (PSD) – 2023 – 2025
• Ilie Bolojan (PNL) –  2025 – prezent (interimar din mai 2026)

1. Legea salarizării unitare – 770 milioane de euro, termen inițial: trimestrul 2 – 2023

Miniștrii Muncii

1. Raluca Turcan (PNL)
2. Marius Budăi (PSD)
3. Simona Bucura-Oprescu (PSD)
4.  Florin Manole (PSD)
5. Dragoș Pîslaru 

2. Codul Urbanismului- 972 milioane de euro, termen inițial: iunie 2023

Miniștrii Dezvoltării

1. Cseke Attila (UDMR)
2. Adrian Veștea (PNL
3. Cseke Attila (UDMR)

3. Legea Incompatibilităților – 770 milioane de euro, termen inițial: semestrul 1 – 2023

Miniștrii Justiției

1. Stelian Ion (USR)
2. Cătălin Predoiu (PNL)
3. Alina Gorghiu (PNL)
4. Radu Marinescu (PSD) 
5. Cătălin Predoiu (PNL)

4. Recompensarea Personalului din Finanțe- valoare 770 milioane de euro. Termen inițial: Semestrul 1 – 2023.

Miniștrii Finanțelor

1. Alexandru Nazare (PNL) — dec. 2020 – iul. 2021
2. Florin Cîțu (PNL) — iul.–aug. 2021, interimar
3. Dan Vîlceanu (PNL) — aug.–nov. 2021
4. Adrian Câciu (PSD) — nov. 2021 – iun. 2023
5. Marcel Boloș (PNL) — iun. 2023 – dec. 2024
6. Tanczos Barna (UDMR) — dec. 2024 – iun. 2025
7. Alexandru Nazare (PNL) — iun. 2025 – prezent (cu statutul de interimar, din mai 2026)

5. Decarbonizarea (Ministerul Energiei) – 972 milioane de euro. Termen inițial: Semestrul 1 – 2023.

Miniștrii Energiei 

1. Virgil Popescu (PNL)
2. Sebastian Burduja (PNL)
3. Bogdan Gruia Ivan (PSD)
4. Ilie Bolojan

6. Legea Integrității

– 770 milioane de euro. Termen inițial – Semestrul 1 – 2023 – responsabili SGG și Ministerul Dezvoltării

PSD contestă mai multe legi, ce poate rezolva comisia de criză

Sorin Grindeanu a explicat că unele legi sunt ok. 

„Legea privind modificarea Codului Administrativ este ok și o susținem. Legea privind sistemul de recompensare a performanței pentru angajații din ANAF și Vamă este ok și o susținem. Legea privind privind decarbonizarea sectorului o susținem în forma care conține amendamentele depuse de PSD și UDMR”, a explicat Grindeanu. 

Altele, cum ar fi Codul Urbanismului sunt pe jumătate ok. 

„Nu suntem de acord să susținem implementarea referendumului acum, când în funcția de primar general se află un om care este anchetat de DNA tocmai pentru că ar fi luat șpagă ca să dea autorizație”, a afirmat Grindeanu.

PSD are obiecții majore însă la Legea Salarizării Unitare și rezerve în privința Legii Integrității. E greu de crezut că, dacă partidele nu se înțeleg în structurile clasice ale Parlamentului, s-ar putea înțelege într-o comisie, fie ea și de criză. 

Pactul de la Cotroceni, maculatură

Problema reală e lipsa acordului politic. O încălcare practic a pactului semnat la Cotroceni, sub oblăduirea președintelui Nicușor Dan, în care liderii s-au angajat să treacă proiectele principale din SAFE, OCDE și PNRR. 

Dacă ar exista consens, Parlamentul a demonstrat că poate adopta rapid un act normativ. În aceeași zi, Camera Deputaților și Senatul au adoptat proiectul de lege prin care data alegerilor generale se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înainte, scria Spotmedia, în 2020. Deci se poate. 

Adevărata miză

O știre venită ulterior avea să lămurească adevărata miză a comisiei de criză. Grindeanu vrea de fapt un comitet de criză care să funcționeze informal în Parlament. Un fel de guvern paralel. 

Astfel, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu, le-a transmis marți liderilor partidelor parlamentare o scrisoare în care propune constituirea unui „comitet de criză” la nivelul Parlamentului, pe fondul blocajului guvernamental și al problemelor urgente care, susține acesta, afectează funcționarea statului.

Toate informațiile despre noua propunere a liderului PSD, mai jos.

SURSE Ce le-a scris Grindeanu șefilor de partide în invitația de a se alătura „comitetului de criză”