Hram la Duminica Tomii

Aduse în aceste zile la București, de la mânăstirea „Sfântul Ioan Teologul” din Insula Patmos din Grecia, moaștele sfântului Toma, poreclit „Toma Necredinciosul” sau „Toma Geamănul”, sunt la dispoziția credincioșilor români. A fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, care au urmat Domnului până la mântuitoarele Lui patimi. După înviere, necrezând în miracolul dumnezeiesc al „călcării” morții, Toma a fost îndemnat de Mântuitor să-i pipăie coasta rănită. Pipăind, a fost cuprins de remușcare și a zis cu credință: „Cu adevărat ești Domnul meu și Dumnezeul meu”.

De ce vorbesc de acest sfânt, când tema este renașterea horei în comuna mea, Bărbătești? Simplu de spus: pentru că, în satul Petrești, primarul comunei, Adrian Mangu, a decis să revigoreze ziua de mare sărbătoare a Duminicii Tomii, dăruită iubirii sfântului Toma, cu o horă tradițională, ținută de lăutari. De secole, hramul din Petrești este cel mai mare din comună, alături de petrecerea și hora de la Vinerea Mare și Sfânta Maria Mică – hramurile satelor Socu și Bărbătești. Primarul a fost crescut și educat într-o familie apreciată în tot Gorjul, familia Mangu, Ion Mangu, profesor de matematică, și Maria Mangu, asistentă medicală. De aceea, nu e de mirare că și-a propus să învie hora, mai ales că și tinerii de azi sunt tot mai interesați de folclor.

Înlocuind manelele și tiribomba cu care, în lipsa altei distracții, s-a deschis sărbătoarea, hora comandată de primar a atras peste 350 de săteni tineri în fața bisericii, locul dintotdeauna al jocului. Această horă vine din trecutul îndepărtat, locul și data au rămas cele de acum trei veacuri, doar jucătorii și lăutarii au căzut sub sabia neiertătoare a timpului. „Hramul sătesc din Petrești își revine”, spune primarul. „De obicei, la Sfântul Toma, tradiția îi aducea pe toți fiii satului acasă. A fost o întrerupere în timpul pandemiei, dar reluăm viața culturală tradițională. E mai mult decât necesar să ținem această tradiție!” La invitația lui Adrian Mangu, formația „Intim Band” din Târgu Jiu și solista Cristina Avram din Vladimir au ținut sărbătoarea. Sunt autentici, instrumentele „zboară” profesionist pe melodiile Gorjului, taie aerul duminical cu patimă, înalță iureșul „dănțăușilor” la înălțimea bisericii, părăsindu-i pe cei „afumați” de țuiculiță la brazda pământului. Vocea „Frumoasei lui Avram” se aude până la marginea satului, iar costumul ei bătrânesc ia ochii fetelor și femeilor curioase. Este un costum de pe timpul lui Tudor Vladimirescu, de la 1820, sortit să aducă lumii de azi frumusețea senină a talentului de odinioară. „Aici sunt oameni foarte frumoși, loiali tradiției…”, spune Cristina Avram. „Cânt numai tradițional, nu părăsesc muzica bătrânilor, sunt din Vladimir și asta mă obligă. Dacă s-ar întâmpla să mi se ceară o manea folclorică sau ceva de acest gen, aș refuza de frică…”. De frică? m-am întrebat. Ce frică poate să aibă o talentată cântăreață a Gorjului? Iată răspunsul: „Dacă aș cânta o manea la comandă, la nuntă sau la hram, nu m-ar lăsa… costumul, ar plânge de revoltă, m-ar pedepsi la uitare. Pentru că, dacă intri în universul strămoșesc al costumului, acolo rămâi, nu te da bătut!” Grație unui primar dornic de tradiții, care vrea să serbeze, de la anul, Duminica Tomii și cu formații folclorice ale elevilor din comună, sărbătorile religioase își recapătă farmecul de odinioară. Mă bucur că Bărbăteștiul are un astfel de primar.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5
Ion Longin Popescu 65 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Bravo! domnului primar al comunei Petrești Adrian Mangu. Când privesc pozele din albumul familiei cu sătenii din Săcădate (Avrig) la sărbătorile comunei din anii 30 și 40 toți în costum popular românesc și aer de stăpâni, mă prinde jalea de ce nenorocire a fost dintr-un anumit puct de vedere colectivizare. Zic dintr-un anumit punct de vedere fiindcă fiind la o mătușa sau verișoară, Lena, după 1990 când își recăpătase proprietățile și avea iar grajdul cu vaci și șura cu fân, și-a aminti că în 1949 în dimineața zile când a trebuit să-și predea vitele și acareturile la CAP tatăl ei, om în toată firea, se aruncase pe jos și se rostogolea în curtea în pantă văitându-se. Credeau că a înnebunit. Și a continuat, le spusese cu un an înainte mare parte din avere, proprietățile săcădățenilor erau sub 15 hectare, că este Zestrea mea. Așa, am mers la școală și am fost muncitoare la Fabrica de sticlă din Mârșa. Dacă nu venea colectivizare nu aș fi ieșit din curtea asta.

  2. Credeam ca-i Barbatesti de Valcea! Multe sate cu acest nume in Subcarpatii Olteniei! Foarte frumos si laudabil!!

  3. Mi-au lacrimat ochii, pt bucuria si frumustea traditiei reinviata de gospodarul inimos Adrian Mangu ! De-ar fi mai multi romani cu drag de traditie si de valori stramosesti !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.