Fostul președinte Ion Iliescu a declarat în discursul său prezentat la deschiderea reuniunii anuale a Academiei de Relații Economice și Culturale care se desfășoară la Roma, că problemele discriminărilor care le privesc pe femei nu pot fi separate de problemele economice.
„Ne-aţi propus spre dezbatere situaţia femeilor. Şi pe bună dreptate. Femeile fac parte din categoriile sociale cele mai afectate, şi discriminate, deşi în mod formal, legal, acest lucru nu ar trebui să se întâmple.
Situaţia femeilor a cunoscut o constantă îmbunătăţire pe parcursul întregului secol douăzeci, ele având acum inclusiv dreptul de a alege şi de a fi alese în structurile politice reprezentative. Schimbarea cea mai dramatică, în bine, a fost determinată de două evenimente tragice: cele două războaie mondiale, în care femeile au jucat un rol esenţial, atât în economia de război, cât şi pe câmpul de luptă.
Ca un semn de emancipare femeile au ajuns să fie practic egalele bărbaţilor în mai toate domeniile, s-au afirmat în viaţa publică şi în afaceri. Asta în Occident. Sub presiunea evoluţiilor societăţii contemporane şi alte societăţi, conservatoare, care au o lungă tradiţie a discriminării femeilor, au fost nevoite să se deschidă şi să facă o serie de gesturi în favoarea lor”, a spus Iliescu.
El crede că pe fondul creşterii şomajului, femeile sunt cele mai discriminate pe piaţa muncii, fiind primele licenţiate, iar la muncă egală veniturile lor sunt constant mai mici decât cele ale bărbaţilor, chiar şi în cazul poziţiilor aşa zise de „top management”.
„Ca om politic, sunt interesat şi de aspectul prezenţei femeilor în viaţa politică. Este absurd, şi contra-productiv, ca în ţările noastre, în care de obicei femeile întrec, ca număr, demografic vorbind, bărbaţii, numărul femeilor din politică şi administraţie să fie atât de mic. Întrebarea este: care sunt cauzele acestei stări de lucruri?”, s-a întrebat Iliescu.
Fostul preşedinte a mai spus că în România lucrurile s-au degradat după 1989, şi una dintre cauze a fost un stereotip legat de prezenţa nefastă a Elenei Ceauşescu în procesul de decizie politică până la căderea comunismului. „Asistăm la situaţii în care femeile nu votează un candidat femeie, fie că e vorba de alegeri locale sau parlamentare.
Prezenţa femeilor în Parlament a scăzut permanent. Ideea cotelor de reprezentare este respinsă vehement, şi oricum ea n-ar rezolva problema de fond: modelul cultural discriminatoriu în ceea ce le priveşte pe femei, ca urmare a neasimilării pe fond a principiului democratic al egalităţii în drepturi şi obligaţii. Câtă vreme exacerbăm individualismul, ducem la absurd concurenţa între indivizi în orice domeniu al vieţii, facem din orice valoare morală şi politică o valoare de piaţă, discriminarea femeilor va fi ceva firesc în ochii celor mai mulţi. De fapt, deteriorarea statutului femeilor este un indicator clar al stării de sănătate a unui sistem democratic”, a mai arătat Iliescu.