Imaginea României cu broşurele cu greşeli se ţine

România este promovată prin broşuri vechi, pline de greşeli de exprimare, iar din unele nu se înţelege absolut nimic, s-a plâns ministrul Turismului, Mircea Dobre. „Toate materialele de promovare pe care România le-a avut în domeniul turistic sunt foarte vechi, sunt de cel puţin cinci ani, dacă luăm drept exemplu broşurile. În afară de faptul că sunt foarte vechi, trebuie menţionat că, în momentul în care am intrat în minister, am făcut un control asupra acestor broşuri şi pot să vă spun că broşura în limba engleză avea aproximativ 79 de greşeli de exprimare. Pentru broşurile din limba spaniolă am cerut ajutorul studenţilor români din Spania, care ne-au ajutat şi au spus că au înţeles de ce spaniolii nu veneau în România: pentru că nu se înţelegea nimic din acea broşură”, a declarat reprezentantul Guvernului la conferinţa de deschidere a Săptămânii Diplomaţiei Comerciale, organizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Soluţia? Alţi bani, altă distracţie!

Conform acestuia, instituţia pe care o conduce va lansa o licitaţie pentru realizarea de materiale noi, inclusiv pentru cea de promovare a Tarom. „Avem în planul de achiziţii publice pe acest an realizarea de noi broşuri şi poate în premieră vom realiza inclusiv broşura pentru Compania Naţională Tarom, pentru că nu cred că este normal ca în cadrul acestei companii să fie o revistă care să facă reclame pentru anumite companii care fac outgoing şi nu fac incoming. De aceea, am decis împreună cu Ministerul Transporturilor, să facem această broşură, cu particularitatea că vom pune sigla companiei Tarom, împreună cu Ministerul Turismului, şi va fi doar de promovare şi nu va avea niciun fel de reclamă”, a continuat Dobre.

Promovarea României prin tone de maculatură

Foarte multe dintre materialele vechi despre care vorbeşte ministrul zac aruncate într-un depozit pentru care se plăteşte o chirie consistentă. „În urma inventarului pe care l-am făcut, s-au descoperit materiale promoţionale foarte multe, extraordinar de multe, iar unele expirate, care nu mai pot fi introduse în piaţă. Ele sunt într-un depozit în acest moment. Cu ajutorul colegilor de la Primăria Sectorului 1 am reuşit să le mutăm din depozitul unde se plătea o chirie destul de mare, care nu cred că era necesară. Contractul a expirat de la 1 aprilie, iar materialele erau din 2008, 2009, 2010, care oricum nu aveau nicio legătură cu brandul de ţară, era brandul vechi, cel cu munţii, şi nu mai puteau fi trimise în circuit. Unele dintre ele sunt afectate şi de uzură fizică, nu au fost depozitate corect. Sunt bani publici folosiţi în mod greşit”, a mai spus Dobre.

Cutiuţe de lemn şi trăistuţe tradiţionale, supraevaluate la greu

Într-un Raport de audit al performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României pentru perioada 2013-2015, realizat de Curtea de Conturi, se arată că materiale promoţionale stau aruncate prin diverse cotloane din pricina greşelilor de tipar, a vechimii, a tipăririi în exces etc. Auditul a constatat că şi în acest caz au existat diferenţe mari de preţ între preţurile la care ANT a contractat şi decontat produse similare, de la aceiaşi prestatori, astfel:

– “hărţi camping România” – au fost achiziţionate 2.000 bucăţi pentru târgul de turism CMT Stuttgart 2014 la preţul de 3,05 euro/bucata, fără TVA, iar în anul 2015, pentru acelaşi eveniment, achiziţia aceleiaşi cantităţi s-a efectuat, de la acelaşi prestator, la un preţ de cca. 4 ori mai mic, respectiv la preţul de 0,70 euro/bucată, fără TVA. Tot în anul 2015, au fost achiziţionate astfel de hărţi, de la acelaşi prestator, pentru târgul de turism Ferien Messe – Austria, la un preţ de aproape 3 ori mai mic, respectiv de 0,25 euro/bucata, fără TVA;
– “cutii de lemn bijuterii” – au fost achiziţionate pentru târgul de turism CMT Stuttgart 2014 la preţul de 0,66 euro/bucata, fără TVA, iar în anul 2015, pentru acelaşi eveniment, achiziţia s-a efectuat, de la acelaşi prestator, la un preţ de cca 4 ori mai mare, respectiv la preţul de 2,70 euro/bucată, fără TVA;
– “traiste tradiţionale” – au fost achiziţionate pentru târgul de turism TTG Incontri – Rimini 2014 la preţul de 8,50 euro/bucata, fără TVA, iar pentru târgul de turism CMT Stuttgart 2014 achiziţia s-a efectuat, de la acelaşi prestator, la un preţ de peste 5 ori mai mic, respectiv la preţul de 1,50 euro/bucată, fără TVA.

Cauzele care au generat contractarea şi acceptarea la plată a contravalorii unor produse similare, de la acelaşi prestator, la preţuri mult mai mari, constau, pe de o parte, în faptul că la nivelul ANT nu au fost instituite standarde de cost pentru serviciile/ produsele contractate de la diverşi operatori pentru organizarea manifestărilor expoziţionale externe, iar pe de altă parte, în faptul că reprezentanţii ANT nu estimează preţurile de achiziţie pentru serviciile/produsele contractate în baza preţurilor practicate în piaţă şi nici în baza preţurilor contractate în anii anteriori pentru organizarea de astfel de evenimente. Efectul acceptării contravalorii unor produse similare la preţuri mult mai mari constă în utilizarea ineficientă a fondurilor alocate pentru organizarea de evenimente expoziţionale în străinătate.

Auditul a constatat faptul că, în cazul târgurilor de turism organizate în străinătate, pentru care ANT a achiziţionat şi servicii de realizare a unor materiale şi obiecte promoţionale, plata s-a efectuat fără a avea la bază documente justificative, care să ateste realitatea achiziţiei la nivelul sumelor decontate. În fapt, pentru târgurile internaţionale, la care ANT a participat în perioada 2013-2015, au fost achiziţionate, prin intermediul firmelor care au asigurat amenajarea standului României, cantităţi însemnate de materiale şi obiecte promoţionale (hărţi, farfurii ceramice, borcănaşe miere/gem/dulceaţă, traiste tradiţionale, cămăşi tradiţionale, linguri sculptate, păpuşi tradiţionale, coşuri răchită etc.) pentru care nu s-au solicitat documente justificative care să ateste realitatea achiziţiei, transportul până în localitatea în care a avut loc evenimentul, precum şi predarea-primirea acestora, respectiv facturi, avize de însoţire a mărfurilor, procese-verbale de predare-primire etc.

Căruţe de bani pentru expunerea României

În ceea ce priveşte contractarea şi decontarea serviciilor de promovare şi publicitate, auditul a constatat următoarele:

1. achiziţia de servicii la preţuri supraevaluate, respectiv la preţuri mai mari decât preţurile practicate de acelaşi furnizor pentru realizarea altor acţiuni similare sau decât cele existente pe piaţă, astfel pentru servicii de promovare a brandului turistic naţional cu ocazia Festivalului “Bestfest” – iulie 2013:
– au fost contractate şi decontate cheltuieli cu promovarea brandului “România”, pe 2 mesh-uri (8mp/mesh), în valoare de 15.000 Euro, rezultând un preţ unitar de 937,5 euro/mp, în condiţiile în care, de la acelaşi prestator, au fost contractate şi decontate cu ocazia Concertului “The Wall” – august 2013, 20 mesh-uri (6,3 mp/mesh), în valoare de 1.260 Euro, rezultând un preţ unitar de 10 euro/mp;
– au fost contractate şi decontate cheltuieli cu promovarea brandului “România”, pe 4 prisme în interiorul locaţiei în care s-a desfăşurat Festivalul “Bestfest” – iulie 2013 (12 mp/prismă), în valoare de 15.000 Euro, rezultând un preţ unitar de 3.750 euro/buc., în condiţiile în care, de la acelaşi prestator, au fost contractate şi decontate cu ocazia Concertului “The Wall” – august 2013, 4 prisme (12 mp/prismă) în valoare de 480 Euro, rezultând un preţ unitar de 120 euro/buc. Auditul, referitor la serviciile de promovare a brandului turistic naţional cu ocazia Festivalului “Bestfest” – iulie 2013, a remarcat că, deşi direcţiile din cadrul ANT au estimat valoarea serviciilor de expunere brand naţional pe materiale promoţionale (mesh-uri) la valoarea totală de 8.100 Euro, fără TVA (10.044 Euro, cu TVA), totuşi aceste servicii au fost contractate la valori de peste 9 ori mai mari, respectiv la valoarea de 73.490 Euro fără TVA (91.128 Euro, cu TVA).
2. achiziţia unor servicii de promovare s-a realizat fără o fundamentare riguroasă, iar decontarea lor s-a efectuat fără respectarea clauzelor contractuale, concludent fiind cazul serviciilor de promovare efectuate în baza unui contract încheiat cu o asociaţie sportivă în cadrul Campionatului Mondial de Automobilism “World Series by Renault” ediţia 2013, fiind efectuate plăţi pentru servicii în valoare de 43.754,4 Euro, în condiţiile în care decontarea acestor servicii nu s-a efectuat în funcţie de “rating-urile” (audienţele transmisiunilor) înregistrate de postul de televiziune, aşa cum prevedeau clauzele contractuale.
3. decontarea unor servicii la valori mai mari decât cele din devizul ofertă, concludent fiind cazul serviciilor de promovare efectuate cu ocazia Festivalului “SUNWAVES 16”- Mamaia 2014;
4. decontarea serviciilor de promovare a brandului turistic naţional cu ocazia promovării unor evenimente ce au avut loc în perioada 2013-2014, prin intermediul posturilor de televiziune sau radio, nu s-a efectuat în toate cazurile în funcţie de numărul de spoturi difuzate pe intervale orare zilnice şi “rating-urile” înregistrate pe intervale orare zilnice.

În perioada auditată, pentru promovarea brandului turistic al României au fost încheiate 6 contracte care au avut ca obiect realizarea de materiale de promovare şi în baza cărora au fost efectuate plăţi în sumă totală de 6.189.884 lei, din care: 6.009.661 lei, din sume alocate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), inclusiv contribuţia de la bugetul statului român; 180.223 lei, din sume alocate integral de la bugetul de stat. Auditul a constatat existenţa unor stocuri de materiale cu o vechime mai mare de 3 ani, în valoare de 4.671.310 lei, stocuri care constau în principal din materiale de promovare fără mişcare, fie din cauza unor achiziţii supradimensionate ca număr, fie din cauza unor greşeli de editare şi a faptului că unele materialele nu mai sunt de actualitate, respectiv:
• Hărţi – achiziţionate în anul 2007, existând un stoc de 690.544 bucăţi, în valoare totală de 1.381.088 lei la 31.12.2015 (Harta 14 oraşe Sibiu, Oradea, Alba Iulia, Arad, Suceava, Sighişoara, Tulcea, Cluj, Craiova, Tg. Mureş, Constanţa, Timişoara, Braşov, Iaşi);
• Albume – achiziţionate în anul 2007, existând un stoc de 67.528 bucăţi, în valoare totală de 2.601.167 lei la 31.12.2015 (Album Săpânţa; Album Biserici de lemn);
• Broşuri – 53.790 bucăţi, în valoare de 186.411 lei, achiziţionate în anul 2007 (Broşură ofertă generală, Broşură Muntenia şi Oltenia), precum şi alte broşuri, în valoare totală de 275.285 lei, achiziţionate anterior anului 2013 ( broşură Congrese, broşură turism rural, broşură Unesco, broşură Bucureştiul cultural, broşură cunoaştere România, broşură Vrancea, broşură generală.

Uriaş potenţial nevalorificat

La nivel mondial, turismul este al treilea sector economic, context în care în anul 2015 numărul de sosiri turistice internaţionale a crescut cu 4,6% faţă de anul anterior, pentru a ajunge la un total de 1.186 milioane, generând astfel şi o creştere a încasărilor din turism cu 4,4% faţă de anul 2014, înregistrându-se venituri de 1.136 miliarde euro. La nivelul UE, turismul este cea mai importantă industrie de servicii, iar în state precum Spania, Franţa sau Grecia, acest sector constituie un element-cheie al activităţii economice, fiind unul din cele mai importante sectoare. UE este o destinaţie turistică majoră, cinci dintre statele sale membre fiind printre primele zece destinaţii din lume în 2015 în funcţie de numărul de turişti străini sosiţi (Franţa – 84,5 milioane; Spania – 68,2 milioane; Italia – 50,7 milioane, Germania – 35 milioane şi Regatul Unit – 34,4 milioane). Turismul are potenţialul de a contribui la ocuparea forţei de muncă şi la creşterea economică, precum şi la dezvoltarea zonelor rurale, periferice sau mai puţin dezvoltate. Importanţa economică a turismului internaţional poate fi măsurată analizând proporţia veniturilor generate de călătoriile internaţionale în raport cu PIB-ul, astfel că în 2014, statele membre UE cu cele mai mari ponderi în PIB ale veniturilor din turism au fost Croaţia (17,2 %), Malta (14,4 %) şi Cipru (12,3 %), în timp ce România a înregistrat o pondere de doar 0,9%. Raportat la ponderea veniturilor din turism în PIB, România înregistrează aproximativ 47% din media înregistrată în cele 34 ţări membre ale OECD, la nivelul anului 2014, ponderi mai reduse înregistrând doar 3 state (Canada, Danemarca şi Luxemburg). Nivelul scăzut al veniturilor realizate de România din sectorul turismului, comparativ cu alte state cu un potenţial mult mai scăzut decât al ţării noastre, reflectă incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile, care să genereze o dezvoltare continuă şi o creştere a nivelului veniturilor înregistrate în cadrul acestui sector.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.