În lumea Thaliei

De ziua lui Beckett, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj

În urmă cu 107 ani, pe 13 aprilie 1906, se năştea Samuel Beckett. Cu această ocazie, în Sala Mare a “Teatrului Maghiar de Stat” din Cluj se va juca, sâmbătă, 13 aprilie 2013, ora 19.00 şi duminică 14 aprilie, ora 17.00, spectacolul „Aşteptându-l pe Godot”, pus în scenă de Michal Dočekal la Teatrul Naţional din Praga. Spectacolul va avea supratitrare în limba română şi în limba maghiară.

„Nimic de făcut. […] Şi eu încep să cred la fel. […] M-am împotrivit multă vreme gândului ăstuia, spunându-mi: Vladimir, nu te prosti, încă n-ai încercat tot. Şi reluam lupta” – aşa sună primele replici din cunoscuta piesă a lui Samuel Beckett, “Aşteptându-l pe Godot”. Un text despre aşteptarea cuiva care nu se ştie dacă va mai veni, o scriere despre condiţia fiinţei umane într-o societate în care comunicarea pare să nu mai existe, o piesă care se referă la noi toţi cei care ne dorim imposibilul sau visăm la existenţa unei persoane care să ne salveze din condiţia noastră de simpli muritori.

De-a lungul anilor, piesa “Aşteptându-l pe Godot” a avut nenumărate variante scenice şi diverse interpretări. În România de după 1989, sunt foarte cunoscute montările lui Gábor Tompa de la Teatrul „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe şi a lui Silviu Purcărete de la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu. În spectacolul Teatrului Naţional din Praga, jocul celor doi cunoscuţi actori în lumea teatrală cehă (David Matásek, David Prachař) este aproape aspru şi pantomimic, iar decorul (de obicei un copac) este o staţie de autobuz.

Aşteptându-l pe Godot, în regia lui Michal Docekal

“Spectacolul în două acte despre o aşteptare tristă, fără sfârşit, la cineva care eventual ar putea să aducă un sens vieţii umane, a fost interpretat în nenumărate feluri, deseori contradictorii. Personajele principale, vagabonzii şi clovnii bătrâni numiţi Vladimir şi Estragon, stau sub un copac şi îl aşteaptă pe cel numit Godot, a cărui sosire însă se amână zi cu zi. Dialogurile lor, bazate pe repetiţia unor fragmente aparent incoerente de fraze sau clişee, nu spune nimic specific despre cei doi bărbaţi. În loc de protagonişti, eroii devin un fel de spectatori într-o piesă, care este o viziune stilizată, de asuprire şi violenţă, a societăţii umane. Pozzo, tiranul cu gura mare, se orbeşte în acest joc, iar sclavul lui gângurind, Lucky, strivit sub greutatea sarcinilor şi a loviturilor de bici, protestează în zadar şi în cele din urmă înnebuneşte. Reacţia la acest spectacol, care nu oferă nici o cale de ieşire, este un joc aspru, parţial pantomimic dintre cele două personaje centrale. În cele din urmă, ei cochetează cu posibilitatea de a se sinucide, dar aşteptarea mântuirii este mult mai simplă.

Cea mai cunoscută piesă a lui Beckett, pusă în scenă prima dată în 1953, a însemnat un punct de cotitură în dezvoltarea teatrului modern.”

Sunteţi aşteptaţi cu drag la acest spectacol în care lucrurile despre viaţă şi societate sunt spuse cu umor. Râzând împreună cu cei patru actori ai Teatrului Naţional din Praga, aşteptarea devine mai suportabilă.

Distribuţia: David Matásek, David Prachař, Ondřej Pavelka, Jan Kačer, Vojtěch Lavička, Vlastimil Kaňka. Decorul: David Marek, costumele: Hana Fischerová.

“Demoni”, în premieră la ACT

Spectacolul “Demoni” de Lars Loren este construit sub forma unui “huis clos” (spaţiu închis), în care cele patru personaje, pe durata unei singure nopţi, îşi exorcizează “demonii” şi readuc la suprafaţă dureri latente din copilărie. Personajele lui Norén sunt în majoritate copii ajunşi la maturitate, care se luptă pentru a se elibera de traumele induse de părinţi, de teroarea exercitată de aceştia şi influenţa ce se resimte până târziu la vârsta maturităţii. Dramaturgul reuşeşte o investigaţie umană nemiloasă, dar, în acelaşi timp, şi potenţial eliberatoare. Frank, Katarina, Jenna şi Tomas sunt oameni care duc o luptă cu ei înşişi şi cu lumea din jur pentru a-şi salva identitatea, pentru a-şi putea exprima dragostea enormă pe care o au unii faţă de ceilalţi şi iubirea pentru ceea ce înseamnă a fi „viu”.

Lars Norén are la ora actuală peste 70 de texte scrise care se joacă constant pe cel puţin o scenă europeană. „Despre autorul dramei, Lars Norén, care a devenit, în viaţă fiind, un clasic, s-a afirmat că poziţia sa în lumea teatrului poate fi comparată cu cea a predecesorului său cel mai important din literatura suedeză, August Strindberg”, spunea Bjorn Johan Apelkvist.

După ce a studiat doi ani la “Conservatorul Naţional Superior de Artă Dramatică” din Paris, Lorena Zăbrăuţanu îşi face debutul regizoral în cadrul acestui proiect. În anul 2011, regizează la “Conservatorul de Artă Dramatică” din Paris adaptări după ”Faust” de Goethe, după cânturile III şi V din “Divina Comedie” de Dante şi din al doilea capitol al romanului lui Bulgakov, ”Maestrul şi Margareta”. În cadrul spectacolului ”Journées de Juin” la Conservator, în 2010, montează fragmente din ”Noaptea de Veghe” de Lars Norén, ”Război” de acelaşi autor, ”A douăsprezecea noapte” de Shakespeare, ”În regatul irealului” de Henry Darger.

Regia: Lorena Zăbrăuţanu, scenografia: Aurelie Lemaignen, costume: Adrian Cristea, Sound design: Dan-Ştefan Rucăreanu. Distribuţie: Alex Fifea, Lorena Zăbrăuţanu, Sînziana Nicola, Lucian Iftime.

Premiera are loc în 13 şi 14 aprilie, la ora 19.00, la Teatrul ACT.

Spectacolul este produs în colaborare cu “Doctor’s Studio”.

Nu pierdeţi spectacolele de la Teatrul “Bulandra

“Mamouret”, o piesă despre dragoste şi bucuria vieţii

Scenă din Mamouret

În urmă cu 45 de ani, marea actriţă a teatrului românesc, Lucia Sturdza Bulandra, juca rolul Mamouret.

Astăzi, pe aceeaşi scenă, Tamara Buciuceanu revine la Teatrul “Bulandra”, interpretând Mamouret, dorind, după cum afirmă, „să arăt caracterul acestui personaj foarte interesant, plin de energie, care-şi impune întotdeauna punctul de vedere”.

Este momentul aniversării bunicii Mamouret, care împlineşte nici mai mult, nici mai puţin decât 100 de ani. Totul se transformă într-o sărbătoare publică. Şi tocmai atunci vine în oraş, în turneu, un circ ambulant, iar directorul circului este chiar nepotul celui pe care l-a iubit bătrâna Mamouret cu zeci de ani în urmă. Marcus se îndrăgosteşte de Marie – Josephe (Ana Ioana Macaria). Povestea se repetă, iar bătrâna Mamouret are grijă ca iubirea celor doi să se împlinească. Temperamentală şi lucidă, manevrează vieţile celor din jur, plină de bune intenţii îi şantajează la nevoie şi obţine tot ce vrea de la ei. Rolul îi prieşte Tamarei Buciuceanu, care ştie să conducă spre schimbările de situaţie şi stoarce comedie din orice.

În viziunea regizorului Dinu Cernescu, “Mamouret” este “o piesă despre dragoste, despre bucuria vieţii, indiferent de vârstă, o piesă blândă. Un spectacol simplu, normal, punând în prim-plan actorii şi povestea piesei”.

Autorul Jean Sarment spunea despre ea în 1941: „Am adus pe scenă o poveste care îi poate emoţiona pe toţi cei care, dincolo de ironia defensivă, şi-au păstrat inima tânără şi veselă. O piesă comică, clară şi aerisită, în care finalul e aidoma începutului, închizând cercul”.

Din distribuţie fac parte Ion Cocieru, Şerban Pavlu, Ioana Macaria, Ilinca Manolache, Marius Chivu, Alexandra Murăruş, Mihai Verbiţchi, Gheorghe Ifrim, Manuela Ciucur, Daniela Nane, Dumitru Anghel ş.a.

Regia: Dinu Cernescu. Decor: Mihai Mădescu. Costume: Luana Drăgoescu.

Muzica: George Marcu. Light design: Alexandru Darie. Mişcare scenică: Roxana Colceag.

Asistent regie: Eugen Gyemant.

Spectacolul poate fi vizionat la Sala Liviu Ciulei, în 11 aprilie, la ora 19.00.

Ivanov, o creaţie regizorală şi actoricească de forţă

Victor Rebengiuc în Ivanov

“«Ivanov» în regia lui Andrei Şerban marchează un nou eveniment teatral, un spectacol pe muchia de cuţit dintre drama şi comedia umană a realităţii. «Ivanov» este un spectacol de excepţie, o propunere de inovaţie teatrală legată strâns de piesa lui Cehov pentru a îi da «prospeţimea» solicitată de spectatorul mileniului trei. Este un spectacol de la suflet la suflet, emoţionant, surprinzător prin inovaţiile sale teatrale, este «teatru adevărat» prin consistenţa comunicării unei radiografii de viaţă în care şi spectatorul de astăzi se poate regăsi”, scria Ileana Lucaciu.

Iar criticul Ludmila Patlanjoglu aprecia: “Premieră eveniment la Teatrul Bulandra. O mare seară de teatru. Aplauze îndelungi. Un «text scris printre lacrimi», într-un spectacol incendiar despre «noi şi ziua de azi».

Bagheta regizorală imaginativă şi tensionată a lui Andrei Şerban îi inspiră pe actori. De la maeştri la tineri şi până la figuraţie, interpreţii au vigoare şi rigoare, punând în lumină calităţi de expresie excepţionale, în secvenţe de prim-plan sau de grup. Un spectacol-recital, care ne oferă arii de virtuozitate”.

Regia: Andrei Şerban. Decor: Octavian Neculai. Costume: Carmencita Brojboiu.

Cu: Vlad Ivanov, Mirela Oprişor, Victor Rebengiuc, Cornel Scripcaru, Manuela Ciucur, Ioana Anton, Alexandru Pavel, Ana Ioana Macaria, Radu Amzulescu, Marius Manole, Dana Dogaru, Marius Chivu, Mihai Bisericanu, Dan Clucinski ş.a.

Spectacolul poate fi vizionat în 12 aprilie, la ora 18.30, la Sala “Toma Caragiu”.

“Obiceiuri necurate”, un show debordând de vitalitate

Pentru Marele Public, spectacolul de Tom Smith este o comedie “curată” , ce transmite un flux de bună dispoziţie, lipsită de artificii vulgare, savuroasă prin interpretare şi ritmul surpriză al acţiunii, totul impus inventiv de regizorul Mihai Constantin, care se dovedeşte priceput în regulile de bază ale farsei comice.

“«Obiceiuri necurate» este o comedie plăcută pentru Marele Public, ce are nevoie în lumea noastră cenuşie de umor, fiind şi un prilej de cunoaştere a unor posibili actori deosebiţi ai teatrului, desprinşi cu greu pe o scenă importantă, din tânăra generaţie de absolvenţi. Meritul afirmării lor este al Teatrului Bulandra şi al lul Mihai Constantin, care au stimulat perspectivele celor care mâine trebuie să ducă mai departe drumul greu al teatrului nostru. Spectacolul rămâne o ofertă de bună dispoziţie ce nu trebuie ocolită”, consemna Ileana Lucaciu.

Cu: Gelu Niţu, Victoria Dicu, Steliana Bălăceanu, Corina Moise, Andrei Runcanu, Thomas Ciocşirescu, Andreea Mateiu, Alina Vior.

Lighting design: Alexandru Darie.

Spectacolul poate fi văzut în 12 aprilie, la ora 19.00, la Sala “Liviu Ciulei”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.