Indicele de Percepție a Corupției. România, scor inacceptabil

Indicele de Percepție a Corupției 2023, lansat marți de Transparency International la nivel global, arată că majoritatea statelor au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce privește combaterea corupției în sectorul public, informează organizația într-un comunicat. România e printre codașe.

Indicele de Percepție a Corupției (IPC) reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

Conform sursei citate, la nivelul Uniunii Europene eforturile anti-corupție au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre. Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte.
Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul țărilor UE cu cele mai slabe performanțe, alături de Bulgaria (45 de puncte) și Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficiențe semnificative în privința statului de drept, notează Transparency International.

Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparație cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante.
Comparativ cu anul 2014, țara noastră are un plus de trei puncte, însă evoluția nu a fost una liniară. Între anii 2014 și 2016 a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 și 48 de puncte în 2016. În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a
recuperat doar două puncte. În anii 2022 și 2023 scorul este același, de doar 46 de puncte, mult sub media UE.
Bulgaria a avut un parcurs similar, cu scoruri care au variat între 41 și 44 de puncte în ultimii 10 ani. De remarcat că în 2023 este prima dată când Bulgaria ajunge la 45 de puncte. În schimb, Ungaria a înregistrat un declin constant în clasament, de la 54 de puncte în 2014, la doar 42 de puncte în 2023, situându-se
astfel pe ultimul loc la nivelul UE.

La nivel național, recomandările Transparency International Romania includ:
 actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent și îmbunătățirea clarității reglementării în domeniul integrității publice;
 îmbunătățirea transparenței organizaționale și decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente și acces facil la informații de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Națională Anticorupție;
 actualizarea procedurilor de raportare internă și instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;
 standardizarea și clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă;
 adoptarea unei legislații avansate care să clarifice unitar statutul, cariera și eficiența resurselor umane din administrația publică;
 utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achizițiilor publice, în special pentru procedurile de achiziții și contractele cu risc crescut de apariție a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.
Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică și instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea integrității publice.