Emisiile de carbon produse indirect de centrele de date ar putea crește cu 70% până în 2030, pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale, avertizează Agenția Internațională pentru Energie (AIE). În același timp, negocierile climatice de la COP31, desfășurate în Turcia, sunt în impas. Un nou proiect de acord elimină angajamentele privind renunțarea la combustibilii fosili, în timp ce statele vulnerabile cer măsuri mai ferme împotriva încălzirii globale.
Potrivit unui raport al AIE, citat de The Guardian, consumul de electricitate al centrelor de date ar urma să se dubleze până la sfârșitul deceniului. Aproximativ trei sferturi din această creștere vor fi generate de dezvoltarea inteligenței artificiale. În următorii patru ani, centrele de date dedicate inteligenței artificiale vor avea nevoie de încă 350 de terawați-oră de electricitate anual. Cantitatea depășește consumul anual de energie electrică al Marii Britanii.
SUA și China se bazează pe combustibili fosili pentru dezvoltarea inteligenței artificiale
Deși companiile care construiesc centre de date se numără printre cei mai mari cumpărători corporativi de energie regenerabilă, cererea pentru combustibili fosili continuă să crească.
În China, aproximativ jumătate din electricitatea necesară centrelor de date pentru inteligență artificială ar urma să provină din centrale pe cărbune până în 2030. Restul va fi asigurat în principal din surse regenerabile, dar și din energie nucleară și gaze naturale. Situația este diferită în Statele Unite, unde gazele naturale ar urma să acopere aproximativ 60% din necesarul de electricitate al centrelor de date. În august 2026, în SUA existau planuri pentru construirea unor centrale pe gaze cu o capacitate totală de aproximativ 180 de gigawați, destinate alimentării acestei industrii. Capacitatea este aproape egală cu cea a tuturor centralelor pe gaze existente în Uniunea Europeană.
În schimb, AIE estimează că aproximativ 70% din electricitatea consumată de centrele de date din UE va proveni din surse regenerabile până în 2030.
Expansiunea industriei este deja vizibilă. Numărul serverelor pentru inteligență artificială livrate anual la nivel mondial a crescut de 18 ori față de 2020. În prezent, centrele de date existente au o capacitate totală de aproximativ 120 de gigawați, iar până la sfârșitul deceniului ar urma să fie construită o capacitate suplimentară similară.
Negocierile de la COP31, amenințate de un proiect de acord care evită combustibilii fosili
Estimările privind creșterea emisiilor apar într-un moment delicat pentru negocierile internaționale privind clima. La summitul COP31, organizat în Antalya, Turcia, un nou proiect de acord prezentat joi, 19 noiembrie, a eliminat toate referirile explicite la combustibilii fosili. Documentul a redus și ambițiile privind electrificarea și sprijinul financiar pentru țările în curs de dezvoltare.
Modificările au provocat nemulțumirea organizațiilor de mediu și a statelor care se confruntă deja cu efectele schimbărilor climatice.
Mohamed Adow, directorul organizației Power Shift Africa, a avertizat că summitul riscă să se încheie fără rezultate concrete.
„Dacă această versiune a textului rămâne, va fi un COP-fantomă. Summitul nu va avea nimic de arătat pentru ceea ce s-a întâmplat aici”, a declarat acesta.
Panama a amenințat că va bloca adoptarea acordului dacă solicitările sale nu vor fi acceptate. Într-o scrisoare adresată reprezentanților Turciei și Australiei, care conduc negocierile, ministrul mediului, Juan Carlos Navarro, a criticat lipsa progreselor.
„Sunt discursuri frumoase. Dar, în timp ce ascultăm discursuri nesfârșite, planeta este distrusă”, a transmis oficialul.
Un alt punct sensibil îl reprezintă finanțarea măsurilor climatice. Statele dezvoltate s-au angajat să ofere țărilor în curs de dezvoltare 300 de miliarde de dolari anual până în 2035. Totuși, negocierile nu au stabilit clar cum vor fi mobilizate aceste fonduri.
Reprezentanții Turciei și Australiei au apărat noul proiect. Chris Bowen, ministrul australian pentru climă și energie, a explicat că documentul reflectă cel mai ambițios rezultat care ar putea obține consensul statelor participante. La rândul său, Murat Kurum, președintele conferinței, a respins acuzațiile potrivit cărora negocierile reprezintă un regres față de angajamentele anterioare.
Statele insulare se tem pentru supraviețuirea lor. Un nou raport climatic riscă să fie amânat
Lipsa unor măsuri concrete provoacă îngrijorare în special în statele insulare din Pacific, unde creșterea nivelului mărilor amenință comunități întregi.
Albon Ishoda, diplomat din Insulele Marshall, a declarat că discuțiile despre schimbările climatice nu reprezintă doar o problemă politică sau economică pentru țara sa, ci una de supraviețuire.
„Avem bani pentru războaie, dar nu pentru a salva comunități”, a spus diplomatul, potrivit The Guardian.
Statele din Pacific au creat un fond regional pentru a finanța măsurile de adaptare la schimbările climatice și pentru a acoperi pagubele provocate de fenomenele extreme. Fondul are o țintă de 500 de milioane de dolari, însă îi lipsesc încă aproximativ 300 de milioane. Riscurile sunt tot mai mari. Potrivit unor cercetări NASA prezentate într-un raport ONU din 2024, unele insule din Pacific ar putea înregistra peste 50 de zile de inundații pe an până în 2050.
Nemulțumirea statelor vulnerabile este amplificată și de disputa privind următorul raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Documentul, cunoscut drept AR7, ar trebui finalizat în 2028, înaintea summitului COP33, când statele vor evalua din nou progresele realizate în baza Acordului de la Paris.
Rusia, India și mai multe țări arabe, inclusiv Arabia Saudită, susțin însă amânarea publicării până în 2029. Acestea invocă probleme legate de reprezentarea țărilor în curs de dezvoltare în cercetările climatice.
Johan Rockstrom, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, avertizează că întârzierea raportului ar putea afecta cooperarea internațională. Cercetătorul respinge acuzațiile potrivit cărora analizele IPCC ar favoriza statele dezvoltate și susține că deciziile climatice trebuie să se bazeze pe date științifice.
„Trebuie să apărăm această știință obiectivă. Nu ar trebui să folosim știința drept arenă pentru lupta pentru justiție, drepturile omului sau chiar democrație. Acesta nu este rolul științei”, a declarat Rockstrom.
Potrivit estimărilor ONU, actualele angajamente de reducere a emisiilor ar putea conduce la o încălzire globală de aproximativ 2,8 grade Celsius. În acest context, reprezentanții statelor insulare avertizează că întârzierile negocierilor și lipsa finanțării le reduc șansele de a face față schimbărilor climatice.