Între vorbe şi… fapte

Recenta sărbătorire a Zilei Drapelului Naţional, o sărbătoare relativ nouă în calendarul ”laic” al românilor şi care trece, de cele mai multe ori, în cvsianonimat, a prilejuit de această dată unor înalţi demnitari ai statului român o prezenţă remarcabilă în programele de ştiri prin transformarea rutinei – înălţarea drapelului – într-un eveniment… Într-adevăr, acţiunea a fost ieşită din comun nu doar prin mărimea steagului, căci nu ai ocazia să vezi în fiecare zi arborarea unui drapel de 28 mp pe un catarg de 22 m, ci şi prin curajul ieşit din comun al acestui inedit demers: autorităţile statului român, reprezentate de reprezentanţii cei mai autorizaţi ai instituţiilor ”de forţă”, au arborat drapelul Statului chiar în… curtea Inspectoratului de Poliţie Harghita (conform Agerpres).

Vorbitorii au dat glas, cu această ocazie, gândurilor lor cât se poate de sincere, subliniind cu tărie: ba că au un respect deosebit pentru valorile fundamentale ale statului român, ba să reflecteze fiecare la simbolistica drapelului naţional, ba că pentru militari simbolurile naţionale sunt valori deosebite şi fiecare dintre noi trebuie să le respecte, precum şi multe alte ziceri şi pilde interesante şi pline de învăţăminte pentru cei prezenţi. Şi nu numai.

Poate a fost nevoie – din interes naţional – ca şi la Miercurea Ciuc să fie respectat Tricolorul, precum în Capitală. Poate a fost doar un exerciţiu de imagine…

Însă respectul pentru tricolor, dincolo de vorbele mai mult sau mai puţin meşteşugite, dincolo de platitudinile ocazionale, poate fi simplu cuantificat prin raportarea la legislaţia specifică: Legea nr.75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, ca şi Hotărârea de Guvern nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României.

Aşa că, într-un rapid ”tur al Capitalei”, am revăzut sediile câtorva dintre cele mai reprezentative instituţii aflate în subordinea celor doi înalţi demnitari – care sunt şefi ai Armatei, ai Poliţiei şi ai altor structuri/servicii de securitate naţională. Pentru că pe aceste sedii Drapelul României trebuie să fie prezent permanent, conform legii.

Pentru a pune mai mult în evidenţă noul statut internaţional al României, majoritatea autorităţilor/instituţiilor de stat au aşezat, alături de Tricolor, şi steagul albastru cu 12 steluţe, al Uniunii Europene. Legea 75/1994 (art. 8, lit.a) şi HG 1157/2001 (art. 9, al. 1, lit.a) permit acest lucru: „În situaţia în care o dată cu drapelul României se arborează şi unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arborează astfel: a) când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va aşeza în stânga, privind drapelele din faţă”.

Din păcate, această prevedere a legii este încălcată de chiar instituţii reprezentative ale Sistemului condus/coordonat de cei doi demnitari prezenţi la Miercurea Ciuc. Lista e lungă, dar ne limităm a le numi pe cele mai reprezentative:

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (str. Candiano Popescu 6), Unitatea Militară Nr. 02210 (Bdv. Ghencea 35-37), Direcţia de Informaţii a Armatei din intr. Dr. Taberei, C.S. Dinamo (Bdv. Ştefan cel Mare 7-9). Şi, cu voia dvs., ultimul pe listă, sediul central al UNPR (Str. Gh. Brătianu 7), partid care are, cum spune propriul fondator, o structură militarizată. Aceeaşi situaţie şi pe sediul Curţii Supreme de Justiţie (vezi foto), dar şi pe sediul SPP (vis-a-vis de AFI Cotroceni)…

Pe sediul acestor instituţii drapelele sunt aşezate invers!

Dincolo de ”respectul cuvenit”, fiecare dintre instituţiile menţionate are, direct sau indirect, şi obligaţia de a promova Drapelul Naţional. Totuşi, situaţia de la Oficiul ”Cultul Eroilor” este mai specială întrucât instituţia respectivă, deşi apartţne MApN (armatei), este ”organ al administraţiei publice centrale” şi are printre atribuţii inclusiv pe cea de organizare de ceremonii, inclusiv în străinătate. Aşadar se presupune că salariaţii în frunte cu şefii lor sunt experţi în arborarea Drapelului României.

Din păcate, iată, lucrurile nu stau chiar aşa, iar preocupările instituţiei – unde, conform site-ului, lucrează o armată de colonei – sunt cel puţin puerile. Dacă citeşti cu atenţie site-ul, te izbeşti de ridicolul şi infantilitatea conţinutului articolelor, limbajul folosit, greşelile de ortografie frecvente, dar te şi îngrozeşti că atâţi bani publici se cheltuiesc ca să apară asemenea aberaţii. Din interes naţional ?

Cu toată dragostea pentru drapelul albastru, totuşi Tricolorul trebuie pus la locul ce-i este (încă) conferit de lege.

Încadrarea celor cinci cazuri în prevederile art. 24 (H.G.1157/2001) este limpede:

”(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

g) arborarea drapelului sau a fanionului altui stat, cu alte dimensiuni decât cele ale drapelului României şi cu alte ocazii sau în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 6, 7 şi 9;”

Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. b), c), d), f), g), h), i), j) şi l), se sanctioneaza cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de către prefect, dar orientarea politică a actualului prefect descurajează orice reclamaţie. Nu oricine are curajul să ”se ia” de Sistem…

P.S.: Spre surprinderea noastră, la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase”, drapele sunt corect arborate…

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.