Invenția celor 80 de milioane de euro

Raluca Prună, fostul ministru al Justiției, se comportă în ceea ce privește problemele din penitenciare precum pompierul care dă foc la casă, apoi, tot el se oferă să o stingă. După ce i-a sfătuit pe deținuți să se adreseze CEDO pentru condițiile grele din pușcării, tot ea este cea care amenință cu amenzile de zeci de milioane de euro pe care România le-ar putea primi de la CEDO. Iar toate astea, în condițiile în care, ministru fiind, nu a făcut mai nimic pentru îmbunătățirea situației din pușcării.

Raluca Prună, fostul ministru al Justiției, a reușit într-un singur an de mandat să aducă haosul în sistemul penitenciar. Venită direct din organismele europene, unde a lucrat încă din anul 2005, ea s-a trezit „catapultată“, brusc, într-o funcție de mare răspundere, pe care a gestionat-o după cum a dus-o capul, prin tot soiul de improvizații și măsuri care mai de care mai aiuritoare.

Un tehnocrat „de avarie“

Raluca Prună este unul dintre tehnocrații pe care fostul premier Dacian Cioloș i-a scos din mânecă, în toamna anului 2015, când a fost chemat să-și alcătuiască guvernul interimar. Atunci, Raluca Prună a fost „soluția de avarie“, după ce ­ONG-ista Cristina Guseth a fost retrasă din „cursă“ în urma penibilei sale prestații în fața Comisiei Parlamentare de specialitate. Atunci, varianta Raluca Prună a fost ambalată spectaculos, în sclipici propagandistic: la fel precum Cioloș însuși, Raluca Prună venea direct din organismele internaționale, concret, din Comisia Europeană. Conform propriului CV, între 2005 și 2007 a lucrat ca „jurist lingvist“ la Secretariatul General/Serviciul Juridic al Consiliului Uniunii Europene, iar între 2007 și 2008 a fost jurist coordonator de program la Direcția Generală de Justiție, Libertate și Securitate, din cadrul Comisiei Europene. În 2010 a fost șef de unitate la Direcția Generală de Antreprenoriat și Industrie din Comisia Europeană. Ultima sa funcție deținută în cadrul organismului european, cea din care a sărit direct în fotoliul de ministru al Justiției, a fost cea de șef de unitate la Direcția Generală Piață Internă, Antreprenoriat și IMM-uri. La scurt timp după părăsirea fotoliului ministerial, Raluca Prună a anunțat, fără a oferi amănunte, ,,că se va implica într-un proiect politic pe care-l pune la cale fostul premier Dacian Cioloș“.

„Turneu“ prin pușcării

Problema condițiilor de detenție din pușcăriile românești nu este o mare noutate: este cunoscută de toată lumea și despre ea se discută încă din anul 1990. Se discută, dar, indiferent ce partide au trecut pe la cârma țării, nimeni nu a tratat-o cu seriozitate. Anul trecut, la scurt timp după ce a fost numită în funcția de ministru al Justiției, Raluca Prună a făcut ceea ce fac toți politicienii: a invocat „greaua moștenire“. Moștenire pe care a și descris-o: „o colecție de hârtii și niciun fel de măsură concretă“. Motiv pentru care a făcut o serie de „vizite de lucru“ prin cele mai mari penitenciare din România. La sfârșitul acestui „turneu“, ea s-a lăudat că s-a întâlnit „nemijlocit“ cu o serie de deținuți, a intrat în camerele lor, ba a și dat mâna cu ei, după care a stat de vorbă și le-a ascultat necazurile. Motiv pentru care s-a lăudat că „este o prioritate a mandatului meu, o obligație de ministru, o obligație a acestui Executiv din care fac parte, să fac din încercarea de a remedia situația din penitenciare o prioritate a mandatului meu“.

Mizeria penitenciarelor româneşti, o problemă istorică

Deșteptul promite…

După cum era de așteptat, promisiunile ministrului Prună au rămas doar la nivelul de simple vorbe. De fapt, în loc să se preocupe de îmbunătățirea condițiilor de trai din penitenciare, tot ceea ce a făcut ministrul Prună a fost să ofere deținuților care își ispășesc pedepsele în condiții grele, departe de cele pretinse de recomandările UE, câte trei zile de „câștig“ la fiecare lună de detenție executată. O măsură formală, care, fără să schimbe nimic cu adevărat, ar fi adus cu sine o reducere a plângerilor la CEDO. Urmarea a fost că deținuții au cerut să fie mutați în pușcării cu condiții dificile, de unde urma să primească cele trei zile la lună reducere.
În schimb, puși în fața revoltelor de anul trecut din penitenciare, guvernul Cioloș și Ministerul Justiției au autorizat folosirea armelor de foc în penitenciare, în caz de revolte.

I-am mințit pe europeni

Acum, toți politicienii noștri se laudă că stau cu ochii ațintiți către Europa și că respectă, la virgulă, toate directivele care ne vin de acolo. Dar chiar și acest respect este doar o aparență. Prezent la ședința CSM din 08.10.2016, ministrul Raluca Prună a făcut o declarație de-a dreptul aiuritoare. „Ştiţi cum e, domnule judecător, ca la penitenciare, unde eu m-am dus şi am minţit la CEDO şi spun bine minţit la CEDO, că eu am crezut că dacă mi se dă o hârtie sub semnătura cuiva din statul român… Deci eu am minţit acolo, spunând că noi am asigurat buget pentru şapte penitenciare a câte 150 de milioane pentru fiecare penitenciar, ergo aproape un miliard de euro, dar astea erau nişte bune intenţii, pentru că în realitate în buget noi nu avem aceşti bani.“ Această declarație a venit atunci pe fondul unor discuții în cadrul cărora în plenul CSM se discuta despre amânarea investiţiilor pentru sediile de instanţe.

Dar tot anul trecut, Raluca Prună a trecut discret cu vederea protestele, când angajații ANP au cerut îmbunătățirea condițiilor de muncă, angajarea unui număr suficient de personal, eliminarea inechităților salariale, dar și demiterea ministrului Justiției pentru incapacitate profesională. În schimb, acum, după ce vreme de un an, cât a fost ministrul Justiției, nu a făcut mai nimic pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, Raluca Prună stă pe margine și chibițează, amenințând că România va fi condamnată la CEDO, printr-o decizie-pilot, să achite penalizări de circa 90 de milioane de euro.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.