Invitaţie în lumea Thaliei

Teatrul Naţional din Sibiu, cu un program provocator

Începutul de primăvară aduce pe scena Teatrului Naţional din Sibiu un program de evenimente bogat şi provocator prin diversitatea montărilor propuse de regizorii invitaţi. Cea mai aşteptată reluare din program, mega-producţia „Faust”, în regia lui Silviu Purcărete, revine în agenda acestei luni cu nu mai puţin de 4 reprezentaţii (15, 16, 28, 29 martie, ora 19.00).

Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă în luna martie 3005 minute de teatru, împărţite în nu mai puţin de 34 de reprezentaţii, ce vor avea loc în 4 spaţii de joc diferite.

Luna martie marchează, de asemenea, reluarea unora dintre cele mai premiate spectacole din repertoriul teatrului, printre care „Călătoriile lui Gulliver”, în regia lui Silviu Purcărete (6 martie, ora 19.00), „Felii” de Lia Bugnar, cu Ofelia Popii (7 martie, ora 19.00) sau „Ultima zi a tinereţii”, în regia lui Yuriy Kordonskiy (20, 21 martie, ora 19.00), dar şi cele mai noi producţii din repertoriul instituţiei, printre care „Sufleorul fricii” cu Ioana Crăciunescu (5 martie, ora 19.00), „Mozart Steps” după o idee de Gigi Căciuleanu (9 martie, ora 19.00), „Gegen Den Fortschritt/ Contra Progresului”, în regia lui Reinhold Tritscher (10 martie, ora 19.00) sau „Şi fluturii sunt liberi”, în regia lui Marian Râlea (26 martie, ora 20.00).

Ultima zi a tinereţii pe scena din Sibiu, în regia lui Yuriy Kordonskiy

Programul de spectacole din luna martie aduce la Sibiu trei premiere, dintre care două spectacole la “Studioul CAVAS” şi unul invitat special la Secţia Germană a Teatrului Naţional din Sibiu. Prima premieră a lunii marchează cea de-a doua etapă a Programului European „Teatrul Modern – Mijloace Multimedia” în cadrul căruia studenţii Departamentului de Artă Teatrală din Sibiu vor prezenta spectacolul „Scrisori pierdute” după scenariul şi regia lui Bogdan Sărătean.

„Culorile Muzicii” după “ABRIBUS” de Laurent van Wetter, în regia Veronicăi şi a lui Cătălin Pătru, marchează cea de-a doua premieră a lunii martie printr-un spectacol prezentat atât în limba română (18 martie, ora 20.00), cât şi în limba franceză (17 martie, ora 20.00).

„Slobodija Odysseia, mon amour!” este o producţie originală pentru Programul “Marseille şi Kosice 2013 – Capitală Culturală Europeană” şi va avea premiera în România ca spectacol invitat special al Secţiei Germane a Teatrului Naţional din Siibiu în 26 martie, ora 19.00, la Sala “Studio”.

“Îmi place cum miroşi”

Spectacolul cu piesa lui Neil Simon, în regia lui Şerban Puiu, scenografia concepută de Iuliana Gherghescu, îi aliniază la rampă pe actorii Ofelia Popii, Adrian Matioc, Ciprian Scurtea şi Cristian Stanca.

Poate fi vizionat sâmbătă, 1 martie, ora 19.00.

“Viaţa lui Bess” (“Breaking the Waves”)

Duminică, 2 martie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la acest spectacol după un scenariu de Lars von Trier, în adaptarea scenică semnată de Sanda Anastasof. Regia: Radu Alexandru Nica. Scenografie şi Light Design: Dragoş Buhagiar. Muzică şi Sound design: Vlaicu Golcea. Video: Daniel Gontz.

În distribuţie: Ofelia Popii, Diana Fufezan, Dana Taloş, Marius Turdeanu, Ciprian Scurtea, Liviu Vlad, Nicu Mihoc, Adrian Matioc, Dan Glasu, Cristian Stanca, Ioan Paraschiv.

Actorii recită poezii de Radu Stanca

Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu sărbătoreşte 94 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului şi regizorului Radu Stanca, patronul spiritual al instituţiei, prin mai multe recitaluri de poezie şi spectacole-lectură ce vor avea loc în perioada 4 – 6 martie.

Radu Stanca (5 martie 1920, Sebeş – 26 decembrie 1962, Cluj-Napoca) este una dintre personalităţile de primă mărime ale teatrului românesc, fiind un fin cunoscător al fenomenului teatral cu toate implicaţiile sale, de la text până la concepţia regizorală, şi dorindu-şi o revitalizare a teatrului autohton. În calitate de regizor la teatrul din Sibiu, Radu Stanca a montat piese din repertoriul naţional şi internaţional, de la Caragiale şi Delavrancea, până la Molière, Gogol şi Cehov, iar acestea au constituit puncte de referinţă în repertoriul teatrului românesc. Trebuie amintit, în acest context, succesul celebrului spectacol „Hagi Tudose” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, care a obţinut în anul 1953 Premiul de Stat. Ca recunoaştere a meritelor sale, teatrul sibian îi poartă, la ora actuală, numele.

Teatrul Naţional Bucureşti

“Egoistul”

Radu Beligan într-un excepţional rol în Egoistul

O piesă autobiografică, o viziune lucidă, puţin cinică, despre viaţă şi moarte, despre iubire şi căsnicie, despre părinţi şi copii, despre sănătate şi boală, despre prietenie, egoism şi generozitate. Şi despre teatru şi dramele lui contemporane. Un umor exploziv, o replică strălucitoare şi o eleganţă verbală rar întâlnită.

Pe măsură ce asistă la dezmăţul fiicelor, la eşecul fiului, la presiunile prietenului, la reproşurile amantei, la resentimentele fostei soţii şi, nu în ultimul rând, la dezastrele instalaţiilor menajere, un cunoscut autor dramatic îşi scrie piesa.

“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh, se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan.

Regia: Radu Beligan.

Scenografie: Viorica Petrovici, Luiza Panait.

În distribuţie: Radu Beligan, Simona Bondoc, Damian Crâşmaru, Tomi Cristin, Sanda Toma, Mihai Niculescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu/ Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş.

Sâmbătă, 1 martie, la ora 19.30, la Sala Studio.

“Micul infern”

Ilinca Goia în Micul Infern

O comedie despre iadul conjugal, aşa cum numim, cei mai mulţi dintre noi, instituţia matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan – pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie -un elogiu al vieţii de familie.

Un text de Mircea Ştefănescu, la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcţiei şi a dialogului, prin hazul şi ironia replicilor, “Micul Infern” este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai uşor în trei şi dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

Regia: Mircea Cornişteanu.

Scenografie: Clara Labancz. Ilustraţie muzicală: Mircea Cornişteanu.

Distribuţia: Ileana Stana Ionescu/ Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea.

Sâmbătă 1 martie şi duminică, 2 martie, la ora 19.30, la Sala Pictura.

“Nebun din dragoste”

Diana Cavallioti şi Gavril Pătru în Nebun din dragoste

O piesă a unuia dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi contemporani, Sam Shepard, un artist revoltat şi nonconformist, celebru nu numai în lumea teatrului, dar şi în industria de film de la Hollywood.

„O poveste despre iubiri vinovate şi secrete tragice de familie, despre trecutul care se transformă într-un demon ce naşte în protagonişti un puternic conflict interior care devine sursă a violenţei şi iraţionalităţii pasiunilor şi acţiunilor lor. Un spectacol provocator despre dragoste şi demonii ei, dar şi despre diferenţa uneori periculoasă, alteori salvatoare dintre realitatea individuală, subiectivă şi realitatea brută a faptului întâmplat”, apreciază regizorul Claudiu Goga.

Decoruri: Ştefan Caragiu. Costume: Liliana Cenean. Muzică: Valentin Luca.

În distribuţie: Gavril Pătru, Diana Cavallioti, Mihai Călin, Ioan Andrei Ionescu, Camelia Moise.

Duminică 2 martie, la ora 20.00, la Sala Atelier.

“Scara pisicii”

Irina Cojar în Scara pisicii

Scriitoare maghiară prezentă pe scenele din întreaga Europă, Katalin Thuróczy revine în România, după succesul „joi.megajoy” de la Teatrul Odeon, cu un nou spectacol, în regia Irinei Popescu – Boieru.

O piesă cu şi despre femei, a cărei autoare evită clişeele feministe, vorbind despre dragoste şi căsătorie într-o savuroasă manieră cinică. Un spectacol în care femeile se vor regăsi, măcar parţial, în cele două eroine, dar unde bărbaţii vor refuza categoric să se recunoască în personajul masculin absent.

O tragi-comedie cu accente poliţiste şi final neaşteptat, un text plin de suspans despre un joc de-a şoarecele şi pisica, în care se dispută inima aceluiaşi bărbat.

Regia: Irina Popescu Boieru. Scenografie: Irina Popescu Boieru.

Cu: Liliana Hodorogea, Irina Cojar/ Florentina Ţilea.

Sâmnbătă 1 martie, la ora 20.00, la Sala Mică.

“Idolul şi Ion Anapoda”

Dan Puric şi Ileana Olteanu în Idolul şi Ion Anapoda

O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de G.M. Zamfirescu, unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale. Un spectacol cuceritor, plin de ritm şi de un umor special.

Regia: Ion Cojar. Scenografie: Ştefania Cenean, Ştefan Caragiu.

În distribuţie: Dan Puric, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu/ Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne/ Erika Băieşu.

Duminică, 2 martie, la ora 19.30, la Sala Studio.

“Jocul de-a teatrul”

Magicianul în lumea poveştilor

“Teatrul Naţional pentru Copii”, proiect iniţiat de Fundaţia Abracadabra, condusă de actorul Marian Râlea, în parteneriat cu Teatrul Naţional din Bucureşti, este locul unde copiii urcă pe scenă şi devin eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor. Ca într-o adevărată magie, “înarmaţi” cu doar câteva elemente de costum şi de decor, ei învaţă să-şi înfrângă teama şi să lupte vitejeşte cu duhurile rele, cu forţele cele întunecate din poveştile românilor, de ieri şi de azi.

Magicianul Poveştilor împreună cu echipa îi invită pe cei mai mici dintre spectatorii teatrului la o stagiune plină de evenimente şi noutăţi, în care Jocul de-a Teatrul va fi din nou personajul-cheie al întâlnirilor duminicale, atât de îndrăgite de micuţi, dar şi de părinţi şi bunici, reuniţi pentru actuala stagiune în jurul unei teme comune, Poveştile Românilor. Cu: Marian Râlea, Adina Cristescu, Florin Pârvu şi Copiii din public.

Duminică, 2 martie, la ora 11.00, la Sala Media.

Metropolis

“Tom şi Jerry”

Florin Piersic jr. şi Paul Ipate în Tom şi Jerry

“În piesa lui Rick Cleveland, miza nu e o bucată de caşcaval sau o farfurie cu lapte. Tom şi Jerry sunt oameni care omoară oameni. Singura asemănare cu desenele animate stă în situaţiile comice. «Tom şi Jerry» e o comedie extrem de neagră, la care o să râzi cu lacrimi. De crocodil”, avertizează Florin Piersic jr.

Traducerea şi regia: Florin Piersic jr. Scenografia şi afişul: Tudor Prodan. Light design: Cătălin Nicolescu.

Cu: Florin Piersic jr., Paul Ipate, Laurenţiu Bănescu.

Sâmbătă, 1 martie, la ora 19.00.

“Doi pe o bancă”

Tania Filip şi Florin Zamfirescu în Doi pe o bancă

O poveste emoţionantă de Aleksandr Ghelman în care adevărurile se dezvăluie greu, dureros, cu intensitate.

Regizorul Emanuel Pârvu propune publicului de la Metropolis un alt spectacol – aceeaşi piesă, acelaşi decor, într-o distribuţie remarcabilă, doi mari actori ai scenei româneşti, Tania Filip şi Florin Zamfirescu, în avanpremiera „Doi pe-o bancă”, de Aleksandr Ghelman.

După succesul din anii trecuţi în care doi tineri şi foarte talentaţi actori, Adela Popescu şi Mihai Bendeac, au umplut sălile Teatrului Metropolis, propunându-ne o poveste ce a creionat universul emoţional al unei vârste la început de viaţă, Teatrul Metropolis vă invită să imaginăm impreună un arc peste timp de această dată fiind martorii unui scenariu ce sintetizează, în aproximativ două ore, toată gama de emoţii pe care o traversează un cuplu ce face cunoştintă într-un parc.

Povestea capătă alte dimensiuni, personajele au altă vârstă, iar întâlnirea şi trăirea lor e expresia experienţei unui cuplu care a traversat deja o bună parte din viaţă.

Într-un mod subtil şi discret mulţi dintre noi s-ar putea recunoaşte cel puţin într-una dintre situaţiile asemănătoare din viaţă. Căci „Doi pe-o bancă” e farâma de adevăr al fiecăruia sau măcar rodul unui sensibil monolog interior pe care l-am imaginat cândva.

Scenografia: Bogdan Spătaru. Costume: Cassandra Bodron.

Cu Tania Filip şi Florin Zamfirescu.

Duminică, 2 martie, la ora 19.00.

Teatrul “Nottara”

Domnului Repan, cu dragoste!

Alexandru Repan, în Aniversarea

O viaţă plină şi un destin împlinit. Peste 30 de filme şi mai mult de 70 de spectacole de teatru. Actorul Alexandru Repan s-a născut la 26 februarie 1940, în Bucureşti. Este un bărbat şarmant, cu privire pătrunzătoare şi cu zâmbet cuceritor. A fost fratele mijlociu din “Fraţii Karamazov”, fermecătorul Claudiu din “Hamlet” sau Lopahin din “Livada de vişini”. Actorul mărturiseşte că hobby-ul său e teatrul, iar meseria sa e viaţa.

A urcat pentru prima dată pe scenă în clasa a V-a, într-o piesă de I.L. Caragiale. Anul următor, făcea prima regie şi aducea în scenă “Scrisoarea III” a lui Mihai Eminescu, unde interpreta şi rolul lui Baiazid. La 14-15 ani, ştia deja pe dinafară o mulţime de roluri din piese celebre. După absolvirea liceului, Alexandru Repan a urmat cursurile Facultăţii de Istorie, răstimp în care a jucat şi a montat spectacole la “Casa de Cultură a Studenţilor”. O perioadă unică, în care teatrul era făcut cu pasiune şi la intensitate maximă.

În 1961, a intrat la Institutul de Teatru, la clasa profesorilor Mony Ghelerter şi Zoe Anghel. I-a avut colegi, printre alţii, pe Emil Hossu, Ruxandra Sireteanu, Ştefan Sileanu, Olga Bucătaru. Alexandru Repan îşi începe cariera la Teatrul “Barbu Ştefănescu Delavrancea”. În 1968, este remarcat de Horia Lovinescu, care îl aduce în trupa “Teatrului Nottara”. Au urmat roluri memorabile şi colaborări cu regizori de marcă, precum: Dan Micu, Dan Nasta, Dinu Cernescu, Dominic Dembinski, Alexandru Dabija, Felix Alexa.

Alexandru Repan a împrumutat vocea-i inconfundabilă unor personaje celebre din spectacole radiofonice şi a făcut parte din distribuţiile unor filme de succes (“Rochia albă de dantelă”, “Hanul dintre dealuri”, “Lumini şi umbre”).

Alexandru Repan a fost distins cu numeroase premii şi decorat cu “Ordinul Meritul Cultural”, în Grad de Cavaler.

Alexandru Repan are doi băieţi, Alexandru şi Matei.

În actuala stagiune, îl puteţi vedea pe scena Teatrului “Nottara” în spectacolele: “Variaţiuni enigmatice”, regia: Claudiu Goga, “Roman teatral”, regia: Vlad Massaci, “Teatru la New York”, regia: Diana Lupescu, “Aniversarea”, regia: Vlad Massaci, “Vizitatorul”, regia: Claudiu Goga.

2014 îi găseşte pe Alexandru Repan în postura de regizor şi actor, alături de fosta sa studentă, Andreea Măcelaru Şofron, într-o poveste frumoasă până la lacrimi. “Rapsodie-n roz”, după Eric-Emmanuel Schmitt, va avea premiera în 26 martie.

Teatrul “Regina Maria”

“Cometa”, în premieră

Premieră cu Cometa la Teatrul Regina Maria din Oradea

Trupa “Iosif Vulcan” a Teatrului “Regina Maria” anunţă cea de-a cincea premieră a stagiunii 2013-2014, spectacolul “Cometa”, care va avea loc sâmbătă, 1 martie, de la ora 19.00, în Sala Mare a teatrului orădean.

Scrisă de Justine del Corte, piesa, o premieră naţională, este pusă în scenă de regizorul Radu-Alexandru Nica.

O cometă, iar sub ea, o pereche fericită de miri. În jurul lor, oameni relaxaţi şi fericiţi. O petrecere veselă la ţară, la umbra unui copac. O zi dogoritoare de vară, plină de dorinţă de fericire.

La zece ani după nunta sa, Elisabeth se întreabă dacă fericirea poate fi ţintuită în loc şi face următoarea încercare: repetă petrecerea. Şi deoarece fericirea nu este foarte flexibilă din punctul de vedere al lui Elisabeth, aceiaşi invitaţi, îmbrăcaţi la fel, trebuie să poarte în aceleaşi locuri aceleaşi discuţii şi astfel să rezulte … aceeaşi fericire. Destul de neclar este dacă şi o serie întreagă de minciuni şi infidelităţi petrecute cu zece ani în urmă sunt de natură să servească aceluiaşi scop. E greu de stabilit. Cu atât mai mult, cu cât secretele le cunosc iniţial doar cei direct implicaţi.

Egocentrismul fiecăruia se dezvăluie tot mai mult şi, odată cu el, personajele renunţă treptat la starea de euforie şi la reuşita evenimentului. Din ce în ce mai beţi şi mai dezinhibaţi, invitaţii se îndreaptă tot mai insistent spre ceea ce ar putea fi atingerea propriei fericiri.

Mizanscena regizorului Radu-Alexandru Nica se concentrează asupra ideii de repetare a unui eveniment real (nunta celor două personaje), pusă în raport cu repetiţia în teatru. Din această analogie rezultă o nouă perspectivă asupra naturii reprezentaţiei teatrale prin intermediul teatrului în teatru şi o interogare a ideii conform căreia arta în general, dar mai ales arta teatrală, ar avea abilitatea de a imortaliza efemerul.

“E o piesă mai filosofică decât pare, fără însă a fi un eseu sau o demonstraţie seacă. Nu e nimic antipatic în ea, dimpotrivă, e un fel de tablou impresionist, aproape vesel, despre degradare. În plus, e şi o meditaţie despre meseria pe care noi o practicăm, despre care spunem cu destulă naivitate că poate eluda cu succes trecerea timpului.

Mai este şi problema fericirii în societatea de azi – în ce măsură mai este ea posibilă într-o lume în care accesul la metafizic şi la comuniune umană e tot mai anevoios. E o lume care are mari dificultăţi în a crede în ideea unui dincolo de după moarte şi încearcă cu disperare să fixeze timpul în loc. Impuls foarte vechi de altminteri, care îşi trage rădăcinile, cultural vorbind, din “Faust-ul” goethean. O lume cu jocuri de societate determinate de drame şi personaje aproape cehoviene”, apreciază regizorul Radu-Alexandru Nica.

Scenografia: Cristian Rusu. Coregrafia: Florin Fieroiu. Muzica originală: Alex Halka. Light design: Lucian Moga.

În distribuţie: Mihaela Gherdan, Richard Balint, Anda Tămăşanu, Alin Stanciu, Dania Ţinca, Corina Cernea, Georgia Căprărin, Irene Flamann, Şerban Borda, George Voinese.

Teatrul Odeon

“Poveste despre tatăl meu”, în premieră

“Am cunoscut bine câteva dintre personajele care vă spun de pe scenă povestea vieţilor lor. Cât este realitate şi câtă ficţiune s-a mai adăugat peste ea nu mai are azi importanţă aproape pentru nimeni. Tot ce îmi doresc este ca măcar o fărâmă din emoţia sub care am trăit scriind «Poveste despre tatăl meu» să ajungă la dumneavoastră, spectatorii”, mărturieşte autorul, Radu F. Alexandru.

Iar regizorul Gelu Colceag apreciază: „Într-o lume în care la modă sunt preocupările legate de probleme minoritare (etnice, sexuale, sociale), acest dramaturg este oarecum atipic şi îşi alege ca ţintă minoritatea intelectuală; astfel, Radu F. Alexandru se plasează în familia lui Albee, Pinter, La Butte, a Yasminei Reza, a lui Bogosian şi a altor dramaturgi contemporani, care sunt atenţi la nevrozele contemporane ale intelectualului, scriu întotdeauna cu umor şi, nu de puţine ori, cu cinism.

Într-o lume superficială, Radu F. Alexandru este un scriitor profund, care ne ia şi se ia în serios”.

Piesa a fost scrisă în 2005 şi face parte din volumul de teatru “Poveste despre tatăl meu” apărut în anul 2006, la editura “Universalia”.

Scenografia: Constantin Ciubotariu.

Cu: Gelu Niţu, Mircea Constantinescu, Mircea N. Creţu, Dan Bădărău, Crina Mureşan, Ioana Anastasia Anton.

Primele reprezentaţii vor avea loc marţi, 4, miercuri, 5 şi joi, 6 martie, la ora 19.30, la Sala Studio.

Teatrul Foarte Mic

“Best of UNATC”

Mărţişorul “Teatrului Foarte Mic” poartă un nume anul acesta: „Best of UNATC la Teatrul Foarte Mic” – proiectul prin care sunt prezentate cele mai apreciate producţii ale promoţiei 2013 a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti.

Două spectacole emoţionante, în care talentul tinerilor actori are rolul principal. Absolvenţii claselor de Actorie coordonaţi de prof.univ.dr. Adrian Titieni şi cei ai Masterului de Arta Actorului coordonaţi de prof.univ.dr. Gelu Colceag au parcurs primii paşi ai „vieţii lor în artă” jucând roluri provocatoare şi complexe. Acum urcă pe scena unui teatru profesionist, în aşteptarea întâlnirii cu publicul.

„Clasa noastră – Poveste în XIV Lecţii”

Scenă din Clasa noastră

În regia Simonei Măicănescu, piesa lui Tadeusz Slobodzianek devine un spectacol despre Credinţă, Frică şi Iubire. Un grup de copii. Cu toţii în aceeaşi clasă: fete şi băieţi, catolici şi evrei. Învaţă împreună, se joacă împreună, cresc împreună. Dar într-o bună zi, pentru lecţiile de istorie şi religie au de înfruntat realitatea: stalinismul, nazismul, discriminările, dogmele, nedreptăţile. Viaţa îi obligă să crească prea repede, punându-i la încercare: să-şi urască prietenul, să-şi iubească duşmanul, să-şi trădeze credinţa din frică sau din iubire. Să lupte şi să moară pentru convingerile lor, să trăiască în speranţa că nu-şi vor pierde niciodată demnitatea. O poveste despre zece copii şi destinul fiecăruia dintre ei de-a lungul a şaptezeci de ani de istorie. O piesă tulburătoare despre noi, oamenii, şi puterea sentimentelor noastre.

Traducere şi adaptare: Simona Măicănescu, în colaborare cu Delia Herman şi Diana Herman. Regia: Simona Măicănescu. Scenografia Ruxandra Manolovici. Muzică originală: Marius Sireteanu. Coordonator light & sound design: Horea Murgu. Light design: Alexandru Baltă.

În distribuţie: Alexandra Buză / Gabriela Sandu, Ilona Brezoianu/ Ioana Chiţu, Mădălina Craiu, Ionuţ Niculae, Alin Stan, Andrei Cătălin, Costin Dogioiu, Dragoş Olaru, Rareş Andrici, Alecsandru Dunaev.

Spectacol de licenţă, Actorie, clasa prof. Adrian Titieni, UNATC.

Prima reprezentaţie va avea loc vineri, 7 martie, la ora 19.00.

„Livada de vişini”

Livada de vişini, în interpretarea studenţilor de la UNATC

Spectacolul după A.P. Cehov, coordonat de Gelu Colceag şi Tania Filip, vorbeşte despre o lume în descompunere – două realităţi se ciocnesc, niciuna nefiind mai rea sau mai bună decât cealaltă. Ordinea se schimbă, iar topoarele care taie livada nu sunt cu nimic diferite de nuielele de pe spatele iobagilor de altădată. Trecutul faţă în faţă cu viitorul, într-o secundă suspendată, înainte de plecare, când toţi stau pe geamantane negre. Boieri, slugi, arivişti, vinovaţi şi nevinovaţi în egală măsură. Prezentul doare mai tare decât orice amintire sau proiecţie. Fantomele trecutului sunt motiv de nostalgie, visele viitoare sunt speranţa care le dă puterea de a trăi încă o zi. Prezentul, în schimb, doare. Nu poate fi minţit şi nu cruţă pe nimeni. Conţinut abundent, care umple forma turnată de text. Totul are preţ. Mă costă pe mine în sală şi pe ei pe scenă. Aşa ajungem să avem lacrimi în ochi la final; o întâlnire între suflete, la care sunteţi aşteptaţi vineri, 14 martie, de la ora 19.00.

Muzica: Alfred Schnittke. Coregrafie: Roxana Colceag. Decor Toma Costin, Gabriel Ranete. Costume: Iulia Popescu, Steliana Ştefănescu, Mirela Niculescu. Light design: Daniel Klinger.

Coordonatori: Gelu Colceag şi Tania Filip. Asistenţi: Ana Covalciuc şi Alex Vlad.

În distribuţie: Simona Grumezea, Miriam Rizea/ Cristiana Ioniţă, Cosmina Stratan/Andreea C. Hristu, Sergiu Costache, Eugen Cozma, Liviu Chiţu/ Emilian Mârnea, Andreea Şovan/ Irina Cărămizaru/ Aida Avieriţei, Rareş Florin Stoica, Ana Bianca Popescu/ Silvana Negruţiu, Ionuţ Iftimiciuc, Alex Sinca.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.