Iohannis: Nu am întâlnit pe nimeni care să nu se fi bucurat când m-a văzut

Klaus Iohannis a vorbit, la Realitatea TV, într-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistului Rareş Bogdan, realizatorul emisiunii „Jocuri de putere”, despre emoţiile zilei de 16 noiembrie 2014, când a fost ales preşedinte al României. Totodată, acesta a dezvăluit cum a primit simpatia populară uriaşă, dar şi impactul emoţiei copleşitoare a Diasporei, conform REALITATEA.NET.

„Au fost zile fierbinţi, cu toate că vremea afară nu a mai fost prea caldă, şi sunt zile pe care mi le amintesc cu mare plăcere şi am avut în acele zile trăiri atât de intense încât nu le voi uita niciodată. După primul tur deja, unii au simţit mai repede, alţii au simţit mai greu că s-a format un nou val, valul pornit şi din Diasporă, dar şi din interiorul ţării, fiindcă mulţi nu au mers la vot la primul tur şi atunci rezultatul i-a făcut să-şi schimbe opţiunea de a merge sau de a nu merge la vot. Şi aţi observat un lucru rar întâlnit, că, faţă de primul tur, au fost mult mai mulţi români care au dorit să voteze, lucru care nu prea se întâmplă, şi, pe de altă parte, a început din Diasporă o întreagă mişcare care s-a reflectat şi în interiorul ţării. Una peste alta, asta a dus la faptul că, practic, toţi pe care i-am întâlnit, mi-au spus că au speranţă, că se bucură şi m-au încurajat. Aceste lucruri m-au făcut să cred cu atât mai mult în victorie, m-au făcut să afirm şi în acea discuţie pe care am avut-o că eu sunt convins că eu voi câştiga, iar în zilele care au urmat această mişcare s-a amplificat”, a declarat Klaus Iohannis.

„Valul nu s-a oprit în ziua votării, ci a crescut mai departe. Am întâlnit acest val de simpatie enorm, care efectiv m-a remontat după acele săptămâni destul de dificile din campania electorală. Şi, până în ziua de azi, pot să spun că oamenii se bucură când mă văd. Cel puţin nu am întâlnit pe nimeni care nu s-a bucurat. Este poate lucrul care arată cel mai mult că oamenii şi-au dorit această schimbare şi acum sunt bucuroşi că ea s-a produs”, a continuat şeful statului.

A vorbit, apoi, despre ziua votului: „Vă amintiţi probabil că, după închiderea urnelor, unii dădeau rezultate optimiste, alţii, aşa şi aşa. Lumea începuse să se adune în Piaţa Universităţii. Şi, după relativ scurt timp după închiderea urnelor, au venit colegi şi mi-au spus ‘Lumea se adună în Piaţa Universităţii!’. Şi am întrebat: ‘Bun, şi ce spun oamenii? Ce vor?’ Mi-au spus: ‘Ştiţi, nu ştim exact, nu e chiar aşa o atmosferă liniştită, unii sunt mulţumiţi, unii sunt nemulţumiţi…’ Şi atunci am hotărât să mergem în Piaţă. Am mers, o ţară întreagă a văzut ce s-a întâmplat, atmosfera s-a schimbat dintr-o dată, toată lumea a fost bucuroasă, optimistă şi cred că acel moment a fost momentul definitiv de schimbare a atmosferei şi această atmosferă trebuie să spun sunt foarte mulţumit sau fericit să constat că s-a păstrat până în ziua de azi şi sper să se mai păstreze un pic.”

Întrebat dacă a simţit că ar putea să se întâmple ceva între orele 16:00 şi 21:00, în ziua alegerilor, acesta a replicat: „Sincer, eu am fost convins din capul locului că voi câştiga, însă nu am avut niciun fel de date concrete pe care să mă bazez la începutul zilei de 16 noiembrie, dar, spre prânz deja, având date intermediare, ne-am dat seama că lucrurile se întâmplă altfel decât în sondajele care au fost vehiculate până atunci şi totuşi, trebuie să spun că, practic, nimeni nu a prevăzut o evoluţie atât de pozitivă. Nimeni nu a prevăzut că voi câştiga cu aproape 10% diferenţă acest tur de scrutin. Şi asta a fost surpriza pentru mine. Deci, pentru mine, surpriza nu a fost că am câştigat, eu am vrut să câştig, am fost convins şi am câştigat, dar acest val enorm de simpatie de aşteptare a fost o surpriză şi pentru mine, iar această diferenţă mare a venit ca o mare surpriză şi o mare bucurie.”

Relațiile externe ale țării, în viziunea noului președinte

Preşedintele Klaus Iohannis a oferit amănunte despre vizita de la Bruxelles, despre planurile României cu partenerii externi dar și despre o posibilă deplasare a sa la Washington.

„A fost prima vizită externă pe care am făcut-o (la Bruxelles, n.r.) şi am ţinut să fie o vizită care arată clar determinarea României de a merge în direcţia euroaltantică şi faptul că încolo vrem să ne mişcăm. Şi acest lucru cred că l-am dovedit prin această deplasare. Am avut trei întâlniri importante: cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Toate trei, întâlniri foarte importante, fiindcă eu am vrut să le confirm partenerilor mei această orientare a României, faptul că suntem, rămânem parteneri serioşi, credibili, de cursă lungă şi, pe de altă parte, cred că şi ei au vrut să mă cunoască. (…) Am constatat lucrul pe care l-am şi aşteptat: că suntem pe aceeaşi lungime de undă, că avem un sprijin important la aceşti oameni cu funcţii foarte înalte şi că România este respectată şi aşteptată”, a declarat Klaus Iohannis.

Întrebat despre o posibilă deplasare a sa la Washington, la principalul partener strategic al României, acesta a replicat: „Cu siguranţă va avea loc o astfel de vizită. Aceste vizite se pregătesc cu mult timp înainte şi, pentru mine, nu este neapărat important să se întâmple acum, este important să fie o vizită bine pregătită, una cu greutate şi cu discuţii pe măsură. Prefer să iau în calcul că durează un pic mai mult, decât să facem o vizită care nu atinge toate obiectivele pe care ni le propunem.”

Totodată, şeful statului a declarat că va avea şi o întâlnire cu cancelarul Angela Merkel.

„Voi avea o deplasare în prima parte a lunii februarie la Paris, Berlin şi iar la Bruxelles, şi atunci voi întâlni la Paris pe preşedintele Hollande, probabil pe premierul francez şi alte personalităţi, iar la Berlin am întâlniri confirmate cu preşedintele Germaniei, cu doamna cancelar federal, cu preşedintele Parlamentului german. Iar la Bruxelles, în 12-13 februarie, este sesiunea Consiliului European”, a încheiat Iohannis.

De ce a amânat vizita la Chişinău

A explicat apoi și care au fost motivele pentru care a fost amânată vizita de la Chişinău.

„Relaţia dintre România şi Republica Moldova este una foarte specială. Este unică, în felul ei, astăzi, în Europa şi în lume. Această relaţie vine din istoria comună, din limba comună, din cultura comună. Pe de altă parte, trebuie să fim conştienţi de faptul că această relaţie specială nu vine numai cu declaraţii că vrem împreună şi facem împreună, ci vine şi cu o mare răspundere pentru România. Eu cred că România trebuie să se simtă responsabilă pentru a ajuta Republica Moldova pe drumul ei spre Europa. Şi vom face acest lucru. Scrutinul din noiembrie din Republica Moldova a arătat un vot pro-european. În consecinţă, ne aşteptăm cu toţii ca guvernul care se va forma să reflecte această voinţă populară şi să avem, când va fi, un guvern de orientare pro-europeană”, a declarat Klaus Iohannis, într-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistului Rareş Bogdan.

Totodată, şeful statului a dezminţit zvonurile potrivit cărora vizita sa la Chişinău ar fi fost anulată.

„Nu am anulat vizita, ci, împreună cu preşedintele Timofti, am decis de comun acord să amânăm vizita, nu să o anulăm. O amânăm fiindcă nu ni s-a părut potrivit ca, în timp ce partidele negociază pentru formarea guvernului, să fac o vizită de stat. Este o perioadă complicată politic aceea când se negociază pentru formarea unui guvern. Nu am vrut nici să creez o presiune suplimentară inutilă, nu am vrut nici să dau semne care puteau fi citite poate într-o cheie greşită şi atunci, de comun acord, cu preşedintele Timofti am hotărât să amânăm vizita până după formarea şi instalarea noului guvern, lucru care nu va mai dura mult”, a explicat Iohannis.

Apel la reformarea clasei politice

Klaus Iohannis a arătat că își dorește ca, până la finalul mandatului său, să dispară “corupția aproape generalizată”, care, precizează Iohannis, ține România în loc. În acest sens, Iohannis a explicat că reformarea partidelor, din interior, reprezintă doar un pas către marile schimbări care trebuie efectuate pe scena politică.

„Trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt. Corupția este o amenințare la adresa securității naționale și, ca atare, vreau să o tratez. Eu elimin amenințările, unde se pot elimina. Voi încuraja foarte mult lupta anticorupție. Eu îmi doresc ca, la sfârșitul mandatului meu, când mă pregătesc să plec de aici, că în România mai există ici-colo câte un caz de corupție, dar a dispărut corupția aproape generalizată. Este un lucru pe care mi-l doresc și un obiectiv. România are un potențial enorm, potențial de creștere, potențial de dezvoltare (…) dar, corupția ne ține în loc. Concluzia: trebuie să scăpăm de corupți. Ca și președinte, voi fi întotdeauna acela care încurajează pe cei care se luptă cu corupția”, a declarat Iohannis.

Întrebat ce le recomandă liderilor partidelor politice, care au în interiorul partidelor persoane cercetate pentru fapte de corupție, Iohannis a subliniat că votul românilor a arătat clar dorința acestora de a avea, pentru România, un ‘altfel de politică’. În consencință, precizează Iohannis, “partidele trebuie să se reformeze”, iar statutul lor trebuie modernizat.

„Chiar dacă nu mai sunt membru PNL, urmăresc cu mare atenție ce se întâmplă. Partidele trebuie să se reformeze. Alegătorii au arătat foarte clar, prin acest vot, că își doresc altfel de politică. Acesta a fost sloganul meu, să facem altfel de politică. Oamenii m-au crezut, m-au votat. Concluzia e simplă: nu vor doar un om care face altfel de politică, oamenii vor pentru România altfel de politică și să știți că foarte mulți politicieni au înțeles acest lucru (…) O reformă a clasei politice se face în partide, începând din interiorul partidelor. Avem semne destul de bune. Vă amintiți, după alegeri, ca prin minune, acea mult blestemată lege a amnistiei și grațierii a fost picată în Parlament, lucru foarte bun. Un semnal excelent dat. După alegeri, în Parlament, s-au dat încuviințări pe bandă rulantă. Lucru excelent (…) Însă reformarea partidelor înseamnă mult mai mult. Înseamnă să se distanțeze și de colegi care poate nu ajută să se reformeze partidul care, poate, prin faptul că rămân aproape, aduc un minus de imagine. Statutul trebuie modernizat”, a explicat șeful statului.

În acest context, Iohannis a indicat că “reformarea partidelor în interior este un început”, și că, în aceeași măsură, sunt necesare schimbări în ceea ce privește Parlamentul, referindu-se aici, șeful statului, la numărul mare al aleșilor care ar trebui redus.

„Reformarea partidelor în interior este un început. Trebuie să vedem marile instituții democratice. Vorbim, sigur, de Parlament. Aici este nevoie de destul de multe schimbări (…) De exemplu: toată lumea este de acord că Parlamentul este prea mare, prea mulți parlamentari și imaginea Parlamentului nu este bună. Concluzia: avem nevoie de un Parlament mai mic, mai eficient, mai credibil care recrează încrederea în această instituție fundamentală. Un stat democratic poate să funcționeze numai dacă cetățenii au încredere în instituțiile fundamentale: Parlament, Guvern, Președinte. În toate trei”, a mai spus Iohannis.

Totodată, Iohannis a precizat că a invitat la consultări partidele, pe această temă, pentru a ajunge la “o opinie majoritară”, considerată cea mai bună soluție, în acest sens.

“Am invitat, pentru una din zilele următoare, partidele la consultări, exact pe această temă. Vreau să discutăm, să vedem unde ar trebui intervenit, ce pachete legislative propun partidele. De exemplu, cred că trebuie să se lucreze, dacă vrem să avem un Parlament mai mic și mai performant, pe Codul electoral, care, la rândul lui, va influența și alegerile locale din 2016 (…) Nu președintele trebuie să vină să spună: ‘voi, parlamentarii, mergeți și faceți acest sistem. Am avut așa ceva, nu a funcționat. De aceea vreau să invit partidele la un dialog autentic. Nu eu să le spun ce vreau. Ei să îmi spună cum văd calea cea mai bună pentru o schimbare, evident, în bine. După aceste consultări vom putea să tragem împreună niște concluzii (…) și să avem o opinie majoritară. Dacă această opinie majoritară duce la îmbunătățirea lucrurilor, înseamnă că suntem pe calea cea mai bună, de a merge spre o modificare legislativă care îndreaptă anumite probleme ”, a mai spus Klaus Iohannis.

Despre tema regionalizării și cea a revizuirii Constituției

În viziunea președintelui României, discuția privind proiectul de regionalizare și descentralizare a României ar trebui reluată. De asemenea, Iohannis este de părere că „merită reluată discuția pe revizuirea Constituției”.

“Eu cred că discuția trebuie reluată. Regionalizarea poate fi o măsură care să ducă la modernizarea României. Dacă prin regionalizare se obține o administrație mai eficientă, o modernizare a administrației și se obține o dezvoltare economică, atunci merită făcută. Dar această chestiune trebuie discutată în public. Trebuie să avem mult mai multe discuții cu actorii implicați (…) Personal, da, sunt de părere că merită discuția pe regionalizare și descentralizare”, a declarat Iohannis.

În viziunea președintelui, numărul entităților administrative este prea mare, iar măsurile de eficientizare, în acest sens, vor trebui găsite “împreună cu oamenii”.

“Reforma în administrația publică se poate face împreună cu discuția pe regionalizare și pe descentralizare și dacă vorbim de numărul de entități administrative, da, eu cred că avem multe. Prea multe, este ineficient și va trebui totuși să găsim căi de eficientizare împreună cu oamenii. O cale greșită ar fi să se formeze o echipă de specialiști să vină să propună să se impună legea fără să se discute cu oamenii. O astfel de abordare ar fi contraproductivă și nu ar duce niciunde, fiindcă ar fi respinsă de jos. De aceea, și aici, același lucru: trebuie să începem discuția, să aducem argumentele admistrative și științifice, să lăsăm discuția să meargă în profunzime, iar, după aceea, să culegem concluziile”, a mai spus Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, întrebat dacă ar trebui reînființată comisia de revizuire a Constituției, Iohannis a răspuns:

“Da, este chiar obligatoriu fiindcă anumite lucruri care, de facto există, nu sunt prinse, înc în Constituție și, din acest punct de vedere, Constituția trebuie revizuită. Dar, cu această ocazie, dacă toate partidele se înțeleg, ea poate fi chiar modernizată. Și acest demers este, tehnic, tot o revizuire a Constituției (…) Iarăși, nu aș vrea să vin eu să spun ce ar trebui schimbat. Părerea mea este că merită reluată discuția pe revizuirea Constituției și dacă există înțelegere între actorii politici, cu siguranță, rezultatul poate să fie o Constituție mai bună”, a afirmat Klaus Iohannis.

Poziția față de Roșia Montană

Iohannis sous și că își menține poziția cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană, despre care susține că “nu a fost bine abordat”. Totodată, cu privire la gazele de șist, Iohannis consideră că “lucrurile s-au schimbat radical” și că exploatarea acestora, „cel puțin în zona noastră” nu se mai află în zona rentabilității, în viziunea sa.

“Poziția mea nu s-a schimbat prin faptul că am ajuns președintele României. Am spus-o și sunt de aceeași părere: proiectul nu a fost bine abordat. Trebuie revăzut. Sunt foarte multe aspecte, nu este treaba președintelui să negocieze contractele, nici treaba președintelui să zică ce soluții tehnice trebuie găsite. Dar este treaba mea să spun că, după părerea mea, așa cum a fost conceput proiectul, mie nu mi se pare potrivit și să îi invit pe cei care sunt implicați direct să reia discuțiile. Până la urmă, fără o negociere bună, seriosă și aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate”, a explicat Klaus Iohannis.

În viziunea președintelui, “interesul pentru gazele de șist este în scădere”.

“În ce privește gazele de șist, deja am impresia că problema se rezolvă aproape de la sine, datorită scăderii prețului hidrocarburilor, în esență, a petrolului. Lucrurile s-au schimbat radical și deja exploatarea gazelor de șist, cel puțin în zona noastră, nu cred că mai este în zona rentabilității. Vă amintiți că am avut mai multe discuții pe această temă. Tehnologia nu este nouă. Nu a fost, însă, folosită, fiindcă nu a fost rentabilă. Datorită creșterii prețului petrolului foarte mult, evident, că a devenit foarte interesantă această tehnologie pentru că a intrat în zona de rentabilitate (…) Impresia mea este că, în această etapă, interesul pentru gazele de șist este în scădere”, a adăugat șeful statului.

Despre prima lună de mandat: Noi am venit să facem treabă

A vorbit deschis despre ce a însemnat prima lună din mandatul de preşedinte.

„Am venit la început cu o echipă mai mică, între timp deja echipa se apropie de echipă completă, mai sunt foarte puţine poziţii unde mai avem nevoie de un pic de timp. Noi am venit să facem treabă, nu am venit deloc să aşteptăm ceva evoluţii. În 21, a fost duminică, am preluat mandatul, am venit, a fost duminică, am făcut o mică recepţie, iar luni dimineaţă am venit şi ne-am apucat de treabă. Şi aşa am continuat”, a spus Klaus Iohannis.

Întrebat cum arată programul său într-o zi normală, Iohannis a replicat: „Lucrurile arată bine. Programul este extrem de simplu într-o zi în care sunt la Bucureşti: vin dimineaţa la birou, între 8:00 şi 9:00, şi plec seara, câteodată plec mai devreme, în jur de 7:30-8:00, câteodată mai târziu… Iar în alte zile, când avem deplasări, programul este altul. În esenţă, arată la fel, începe dimineaţă, se termină seara, puţin mai târziu.”

De ce România are nevoie de un nou Guvern

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, joi seară, în cadrul primului interviu televizat, la o lună de mandat, la Realitatea TV, că își dorește un Guvern PNL, cu care să poată lucra „pe aceleași principii, pe aceeași planificare”, un Guvern care, precizează Iohannis, să vină „cu un program de guvernare care se bazează, în esență” pe lucrurile cu care a câștigat alegerile prezidențiale. În acest sens, Iohannis a afirmat că schimbarea majorității este posibilă, în acest moment, având în vedere ‘mișcările’ din Parlament și partide. În ceea ce privește opțiunea sa pentru funcția de șef al unui viitor Guvern PNL, Iohannis a afirmat că rămâne Cătălin Predoiu.
“În vara lui 2014, am început să lucrez la un proiect, împreună cu colegii mei din PNL, pentru România următorilor zece ani. Propunerea mea nu a venit pe o perioadă scurtă sau foarte scurtă. Eu am venit cu un proiect pe zece ani în care schimbăm România. Pentru asta este nevoie de un nou Guvern. Pentru asta este nevoie de un Guvern cu care lucrez eu împreună, pe aceleași principii, pe aceeași planificare. Un Guvern care vine cu o platformă de guvernare, cu un program de guvernare care se bazează, în esență, pe lucrurile cu care am venit în fața alegătorilor și cu care am câștigat alegerile. Da, eu îmi doresc un Guvern PNL. Nu e niciun secret și atunci, cu acel Guvern, veți vedea ce înseamnă dacă președintele, nu colaborează constituțional corect, ci colaborează efectiv cu Guvernul. Având concepte similare, având abodări similare. Ce avem acum: colaborăm instituțional corect ”, a spus șeful statului.

Cu actualul Guvern, Iohannis a afirmat că nu crede că ar putea să pună în practică gândirea sa „pentru o Românie prosperă și puternică pentru următorii zece ani”. Cu toate acestea, Iohannis nu exclude ca, în decursul anului curent, majoritatea să se schimbe în Parlament.

“Acest Guvern a fost aici când am devenit președinte. Nici nu i-am ales, nici nu îi resping instituțional, pentru că nu este treaba președintelui să respingă instituțional un Guvern. Dar nu, cu acest Guvern, nu văd cum pot să îmi pun în practică gândirea mea pentru o Românie prosperă și puternică pentru următorii zece ani. Eu îmi doresc un Guvern PNL (…) dar, președintele nu poate să schimbe Guvernul, doar Parlamentul, în timpul alegerilor parlamentare. Acum este posibil, am zis-o și înainte de alegeri și cred că toată lumea a observat că se și întâmplă, am zis că după alegeri vor începe mișcări în Parlament. Se vor forma noi grupuri, vor apărea reorientări. Acest lucru se întâmplă (…) Este posibil ca, în cursul acestui an, nu știu când, pentru că nu dirijez eu aceste lucruri, dar sunt mișcări în Parlament, mișcări între partide. Este posibil să se schimbe majoritatea și e normal. În momentul în care actuala Opoziție simte că are un vot în plus, vine cu moțiune de cenzură și schimbă Guvernul. Așa funcționează democrația”, a adăugat Iohannis.

În ceea ce privește premierul pe care și l-ar dori la Palatul Victoria, Iohannis a afirmat că opțiunea sa nu s-a schimbat.

„Este aceeași pe care am menționat-o din vară încoace: Cătălin Predoiu este premierul desemnat, în continuare, din partea PNL. Cătălin Predoiu conduce o echipă a PNL care lucrează la programul de guvernare și știu că îl armonizează cu programul pe care l-am prezentat eu, în campanie electorală. Nu văd niciun motiv ca acum, după ce am câștigat alegerile, să spun altceva. Asta a fost construcția pe care am gândit-o atunci când au fuzionat PNL cu PDL, când ne-am prezentat în alegeri (…) Noi am venit cu o abordare pe zece ani”, a spus Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, privind colaboararea sa instituțională cu prim-ministrul Victor Ponta, Iohannis a calificat modul în care mass-media a tratat acest subiect drept unul „simplist”, subliniind că i se pare „inutil și contraproductiv” ca „președintele și prim-ministrul să nu vorbească despre problemele României”.

„În media, în general, oamenii tratează, de multe ori, chestiunea simplist, foarte simplist. E o chestiune pe care am spus-o înainte de alegeri și o spun și acum: eu propun altfel de politică. Pe mine nu o să mă vedeți acuzându-l pe prim-ministru la televizor pentru ce a făcut. Nu așa se face politică și am spus, de atunci, că eu voi colabora instituțional, corect, cu orice Guvern (…) Din prima zi, l-am invitat pe prim-ministrul Ponta, am avut o discuție foarte corectă, după care, între timp, am avut mai multe discuții pe probleme curente, pe probleme de guvernare, pe politică externă (…) Mi se pare inutil, anormal și contraproductiv ca președintele și prim-ministrul să nu vorbească despre problemele României”, a declarat Klaus Iohannis.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.