Iohannis: Problema refugiaților poate fi gestionată ușor de România

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri într-o conferinţă de presă, la Palatul Cotroceni, înainte de plecarea la Consiliul European Extraordinar, că nu crede că impunerea cotelor obligatorii de imigranți rezolvă această problemă, el precizând că decizia JAI nu va putea fi schimbată în Consiliul European. Iohannis şi-a moderat poziţia faţă de cotele obligatorii de refugiaţi, spunând că deşi nu este de acord cu ele, numărul de refugiaţi pe care ar urma să-i primească România nu este mare şi „problema poate fi gestionată uşor în România”.

Principalele declaraţii pe această temă:

„Astăzi voi participa, începând de la ora 18:00, la şedinţa extraordinară şi informală a Consiliului European. Preşedintele Consiliului, domnul Tusk, a convocat această întâlnire pentru a discuta chestiunea migraţiei, chestiune de foarte mare actualitate pentru toată lumea. Se doreşte discutarea modalităţilor de prevenire. Se doreşte să se discute cum pot fi ajutate ţările de unde vin refugiaţii sau migranții. Se doreşte să se discute ce se poate face pentru a ajuta refugiaţii din taberele din Orientul Mijlociu pentru a preveni această migraţie spre Uniunea Europeană. Voi reitera, cu această ocazie, poziţia României pentru menţinerea unui raport echilibrat între solidaritate şi responsabilitate, lucru pe care l-am spus şi la celelalte întruniri ale Consiliului European.

A doua chestiune este legată de Consiliul JAI, care s-a încheiat aseară. După cum cred că toată lumea ştie, între timp, decizia Consiliului pentru relocarea intra-Uniunea Europeană a 120.000 de refugiaţi a fost adoptată. Conform acestei decizii, România ar urma să primească în jur de 2.400 de persoane. Acestea se adaugă la persoanele care ar trebui să vină în România în urma participării noastre voluntare (1.785 -nr), care a fost anunţată în cursul verii. Regretăm, şi eu regret, că această decizie, în loc să fie luată prin consens, în baza unor negocieri şi discuţii, s-a luat prin vot majoritar. Eu nu cred că impunerea cotelor obligatorii, impunerea printr-un vot majoritar, rezolvă această problemă. Această împărţire matematică nu ţine cont de o serie de factori foarte importanţi. Deja aseară, după ce s-a cunoscut acest rezultat, au început să apară tot felul de opinii. Vreau să subliniez că Ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. A avut mandatul Guvernului, conform legislaţiei în vigoare, întărit de decizia CSAT. Aceste cote obligatorii au fost refuzate de România din capul locului. Încă din martie, de când s-a pus prima dată în discuţie această chestiune, am susţinut poziţia României de participare voluntară a statelor membre la această acţiune. După cum ştiţi, Parlamentul a fost informat şi pe calea normală, de către consilierul pe afaceri europene, dar chiar şi de mine, în alocuţiunea pe care am avut-o acolo zilele trecute. Parlamentul nu dă mandate pe aceste chestiuni.

Această decizie care a fost luată ieri nu se va rediscuta astăzi în Consiliul European. Decizia a fost luată de către Consiliul JAI, care este competent pe această chestiune, şi nu are nevoie nici de o revotare în Consiliu, nici de o validare în Consiliu. Decizia este bun-luată. Înţeleg că sunt ţări care doresc să o conteste. Vom aştepta rezultatul acestor contestări. Numărul de refugiaţi pe care ar urma să îi primească România în realitate nu este mare, şi nu trebuie să îi primim pe aceşti refugiaţi în următoarele săptămâni. Este vorba de o perioadă de cel puţin un an de zile, mai probabil doi ani de zile, în care eşalonat ar trebui să îi primim pe aceşti refugiaţi. Problema poate fi gestionată uşor în România şi cred că este bine să ne arătăm solidaritatea cu celelalte state membre. Oricum, poziţia noastră rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluţie pentru problema refugiaţilor. Participarea voluntară, care, evident, ţine cont de capacitatea fiecărui stat membru de a face faţă unui anumit număr de refugiaţi. (…)

Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migraţiei, fiindcă sunt două lucruri diferite şi, în consecinţă, este clar că nu vom discuta aderarea României la Schengen cu această ocazie (la Consiliul European – nr.). În ce priveşte alocările bugetare, da, dacă primim refugiaţi, atunci din partea Uniunii Europene, România va primi pentru fiecare refugiat 6.000 de euro, sumă care acoperă cheltuielile ocazionate de administrarea acestui fenomen. Este, pe de altă parte, important de ştiut, şi vreau să repet acest lucru, România nu este împotriva refugiaţilor. Noi nu suntem împotriva primirii oricăror refugiaţi, noi am fost din capul locului de acord să primim refugiaţi în limita resurselor noastre. Ceea ce nu ni s-a părut oportun şi în continuare nu ni se pare oportun este calculul pe bază de cote obligatorii, calcul matematic care nu ţine cont aproape deloc de realităţile din fiecare stat membru. Deci, recomandarea mea către Guvern va fi să găsească căile cele mai bune pentru a gestiona acest număr de refugiaţi care ar trebui să vină în România şi sunt convins că se găsesc uşor căi bune pentru gestionarea acestui fenomen„.

Despre plecarea în SUA

„După încheierea Consiliului European din această seară, voi pleca împreună cu delegaţia care mă însoţeşte la New York. Acolo vom participa la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. ONU sărbătoreşte în acest an 70 de ani de la înfiinţare, iar România marchează 60 de ani de când a devenit membră ONU. Sunt bucuros că pot să reprezint România cu această ocazie. În acest an, la Adunarea Generală participă un număr record de şefi de state. În afară de Adunarea Generală ONU au loc o serie întreagă de summit-uri importante, unde vor fi discutate chestiuni foarte importante de către şefii de stat care participă acolo. Eu voi participa la mai multe summit-uri şi voi participa, de asemenea, la întâlnirea care va adopta agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Acesta este un angajament al şefilor de stat şi de guvern şi va reprezenta o decizie istorică privind un set de obiective universale pentru lumea în plină transformare în care trăim. Voi participa, ca să dau câteva exemple, la invitaţia Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, la summit-ul dedicat contracarării DAESH, Statul Islamic, voi participa la summit-ul pentru egalitatea de gen, co-organizat de preşedintele Republicii Chineze şi de Secretarul General ONU. Prezenţa mea la New York îmi va da ocazia să am întâlniri bilaterale cu mai mulţi şefi de state şi, în măsura în care vom avea aceste întâlniri, voi comunica şi conţinutul acestor discuţii. Voi avea, de asemenea, deosebita plăcere ca în marja deplasării în Statele Unite ale Americii să am o întâlnire cu Vicepreşedintele Statelor Unite, domnul Biden, la Casa Albă. Această primă întâlnire oficială va fi fundamentată pe obiectivul ferm al întăririi Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.„