Iubitul şi partenerul Adrianei Săftoiu, reţinut de DNA

Unul dintre proprietarii Murfatlar, George Ivănescu, zis și regele vinurilor, a fost reținut de DNA pentru evaziune fiscală în formă continuată, urmând să fie propus pentru arestare preventivă. Acesta a fost adus cu mandat, luni, la Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru a fi audiat de procurori.

Update: Comunicatul DNA

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 și 18 octombrie 2016, a următorilor inculpați:

BUCURA CĂTĂLIN,
IVĂNESCU GEORGE,
ZLOTEA GHEORGHE,
CÎRCIUMARU CONSTANTIN,

toți asociați la societățile comerciale de producere și comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracțională, care și-au împărțit funcțiile de management, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, ca autori și/sau complici,

POPESCU GHEORGHE COSMIN, administratorul special al uneia dintre societățile comerciale implicate, după intrarea acesteia în insolvență,în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată,

VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, administrator a două societăți comerciale, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată,

SĂVOIU SORIN VASILE, director general al unei societăți cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată,

LASCU CRISTIAN GEORGE, la data faptelor director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, TĂNASE IRINA, la data faptelor șef al Direcției de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (ANV), TOMA IOANA, la data faptelor director general al Direcției generale juridice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală,

ultimii trei menționați fiind funcționari publici în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos.

Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt:
– autorizarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți;
– sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;
– îngăduința funcționarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligați și nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deși societățile au înregistrat lună de lună obligații fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.

Astfel, în cazul a trei antrepozite fiscale de producție, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluții de admitere a cererilor în alte condiții decât cele legale.

După autorizarea societăților ca antrepozite fiscale, funcționarii publici cu atribuții de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligați în virtutea acestora și astfel, timp de doi ani, autorizațiile nu au fost suspendate, deși lună de lună societățile comerciale în cauză au acumulat obligații fiscale restante, inclusiv accize și TVA.

Societățile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă.

În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante.

Trei dintre societățile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice.

De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societățile cu activitate de producere și comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro).

Menționăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro – totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societății respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011.

Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanțelor publice locale, respectiva societate figura cu obligații totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvență, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro).

În aceeași perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA.

Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat.

La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declarațiilor depuse de societate. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei.

Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Inculpații IVĂNESCU GEORGE, BUCURA CĂTĂLIN, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, POPESCU GHEORGHE COSMIN, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, SĂVOIU SORIN VASILE, LASCU CRISTIAN GEORGE și TĂNASE IRINA urmează să fie prezentați la data de 18 octombrie 2016, la Curtea de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar inculpata TOMA IOANA cu propunere de arest la domiciliu.

În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 40 de persoane.

În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Luni dimineață au avut loc mai multe percheziții ce au vizat mai multe firme care produc și comercializează băuturi alcoolice. Procurorii DNA au făcut cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciunea săvârșirii, în perioada 2010-2014, a unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție şi de evaziune fiscală.

A fost vizată în special societatea Euroavipo Poșta Câlnău. Ivănescu a pus pe picioare, împreună cu frații Ion Șerban și Emanuel Corneliu Dobronăuțeanu și Cătălin Bucura o rețea de câteva zeci de companii înregistrate în țară dar și în paradisrui fiscale, acuzată de ANAF în urmă cu doi ani de evaziune prin neplata taxelor și impozitelor, nerespectarea regimului de antrepozitare fiscal și prin simularea insovenței pe seama creanțelor create artificial în interiorul grupului. Conform presei de atunci, controlul realizat de Direcția de Integritate din ANAF a dus la prinderea unur inspector ai Fiscului care ar fi sprijinit companiile menționate. Rețeaua, adunată în jurul mărcii Murfatlar, a acumulat o datorie la buget de 1,1 miliarde de lei, iar restanța record a fost ascunsă în spatele unor cedării de datorii rezultate în urma unor fuziuni și absorbții de companii. Cele mai cunoscute firme din grup sunt Murfatlar România, Fermele Murfatlar, Biborțeni, Principal Company, Vitivinicola Basarabi, Hansa Distribution, Euroavipo, United Euro Distribution, Signus Romania Distribution. Toate acestea sunt în insolvență și faliment.

Printre cei care apar în încrengătura de afaceri a grupului se află și Adriana Săftoiu, actual deputat și lider PNL. Presa mondenă a speculat o relație intimă între afacerist și politician. “Revista Ciao! prezintă o poveste incredibilă despre relaţia specială pe care o are deputatul Adriana Săftoiu cu George Ivănescu, patronul de la Murfatlar, supranumit Regele vinului. Afaceristul căruia i se mai spune şi „Bachus” sau „Semafor” pare fascinat de prezenţa Adrianei şi profită de orice ocazie ca să o admire şi să o atingă. El – bogat şi burlac, ea – politician de carieră, proaspăt divorţată şi cu un copil acasă. George Ivănescu, unul dintre patronii Murfatlar, supranumit Regele vinului, şi deputatul Adriana Săftoiu au fost fotografiaţi de paparazzii Ciao! în ipostaze extrem de apropiate. Cei doi, care par a fi vechi cunoştinţe, au petrecut împreună ore în şir şi s-au sfătuit în privinţa achiziţionării unei maşini. În timp ce analizau oferta vehiculului, Ivănescu s-a lipit de Adriana ca marca de plic, strecurându-şi mâna prin spatele ei, ca să o ţină de după umăr şi aşa, precum doi tineri însurăţei care fac cumpărături pentru casă, au stat minute în şir. La un moment dat, „Regelui vinului” părea că îi clocoteşte sângele în vene precum mustul în butoi, fiindcă, profitând de faptul că Adriana era neatentă, i-a admirat acesteia bustul, pe furiş!”, scria presa mondenă de acum cinci ani.

De câțiva ani, Fiscul uimește când prezintă situația financiară a unei companii, Oana Managemnt SRL din Poșta Câlnău, cu datorii ce o plasează în fruntea topului acelora care nu și-au plătit obligațiile către stat, întrecând coloși economici precum Complexul Energetic Oltenia sau Complexul Energetic Hunedoara. În spatele Oana Management stă un anume Cătălin Florian Vasilescu, partener în mai multe societăți cu Ivănescu de la Murfatlar, creierul Euroavipo tot din Poșta Câlnău, de lângă Buzău. În urmă cu trei ani, Oana Management a început să preia datoriile Murfatlar, în jur de 400 de milioane de euro, jumătate fiind către stat. În acest fel, Ivănescu și-a încurcișat datoriile cu Oana Management în baza unor contracte de aprovizionare cu alcool și materii prime, deși obiectul de activitate era consiliere în afaceri.

Pe piața unde activează firmele lui Ivănescu au apărut informații conform cărora o parte din produsele vândute în țară cu eticheta Murfatlar sunt vinuri ieftine aduse din import. Mai mult, locuitorii din Basarabi, Constanța, au reclamat faptul că via stă în paragină, neculeasă de nimeni.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.