Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a reacționat la declarațiile ministrului demis Cătălin Predoiu, care a spus că Ministerul Justiției trebuie să plătească magistraților aproximativ 390 de milioane de euro. „Atacul (…) este lipsit de orice substanță”, spun judecătorii.
Potrivit unui comunicat transmis de secția de judecători a CSM, „în ultima perioadă de timp asistăm la o adevărată campanie concertată derulată împotriva corpului profesional al judecătorilor de către celelalte două puteri, legislativă şi executivă, cu referire la veniturile acestora, respectiv pensii, salarii şi alte drepturi bănești”.
Potrivit acestora, veniturile judecătorilor decurg din lege şi reprezintă reflectarea rolului pe care îl îndeplinesc prin raportarea la îndatoririle şi restricțiile impuse de-a lungul întregii cariere, cât şi la importanța activității desfășurate pentru echilibrul puterilor în stat şi respectarea drepturilor şi libertăților tuturor cetățenilor.
Astfel, judecătorii afirmă că sumele de bani reprezentând restanțe salariale cuvenite judecătorilor sunt „consecința directă a sancționării prin hotărâri judecătorești definitive a încălcărilor repetate ale legislației în domeniul salarizării de către Ministrul Justiţiei – în calitate de ordonator principal de credite – şi a eșalonărilor pe perioade foarte mari de timp a plății acestora”.
„În condițiile în care problemele grave de personal şi de infrastructură cu care se confruntă instanțele de la toate gradele de jurisdicție din țară sunt constant ignorate de către cei care au atât obligația, cât şi mijloacele de a le rezolva, considerăm că atacul la adresa judecătorilor este lipsit de orice substanță şi are ca unic scop antagonizarea societății faţă de aceştia. Acest lucru reprezintă un adevărat atentat la independența justiției. În aceste circumstanțe, Secția reține că declarațiile ministrului Justiției din data de 18 februarie 2020, formulate cu ocazia audierilor derulate în cadrul comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului, sunt nejustificate și regretabile”, se arată în comunicatul citat.
Astfel, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită atât Ministrului Justiției, cât și celorlalte două puteri legislativă şi executivă, „prudență și reținere în discursul public” atunci când vorbesc despre corpului profesional al judecătorilor și să găsească soluții pentru rezolvarea problemelor care afectează sistemul de justiție şi, în mod direct, pe toți justițiabilii.
Cătălin Predoiu a declarat, marți, la audierea în comisiile juridice reunite ale Parlamentului, că Ministerul Justiției trebuie să plătească magistraților aproximativ 390 de milioane euro, pentru drepturile salariale ale magistraților care și-au recuperat în instanță sporurile.
Suma trebuie achitată în perioada 2020 – 2024.
Potrivit lui Predoiu, Ministerul Justiției ar fi cheltuit în anii trecuți peste 250 de milioane de euro pentru astfel de decizii.
Și astea sunt doar datele statistice din perioada anilor feb. 2013 – feb 2016, centralizate doar în baza caracterului de finitiv al condamnărilor.
N-am cuprins în această statistică pe cei care erau în faza de fond sau apel și ale căror condamnări au venit după feb 2016 pana prin 2019.
dinu viorica – 6 ani exe.
costache antonela – 7 ani exe.
fieraru ștefan – 3 ani susp.
hristesci cristian – 4 ani exe.
majeczi izabella – 3 ani susp.
balaican vasile – 3 ani susp.
mureșan ioan – 7 ani exe.
cean nicolaie – 2 ani exe.
șelaru vasile – 5 ani 11 luni 10 zile exe.
tărniceru radu dumitru – 3 ani susp.
cârstea valentin – 3 ani susp.
sârboiu carmen – 2 ani auap.
popa vasile constantin – 6 ani exe.
putura ovidiu – 5 ani exe.
marinescu eugenia carmen – 8 ani exe
iacob corina 2 ani 8 luni susp.
crișu ștefan – 3 ani susp.
eva emilian 2 ani 11 luni susp.
anton dan – 2 ani 9 luni susp.
vlădoianu marius radfu – 3 ani exe.
Și câți mai sunt cu acțiunile incerte, stagnate într-o dulce și profitabilă nelucrare!
Câți sunt de asemenea trimiși în judecată după feb 2016, data la care statistica de mai sus a fost abandonată!
vaileu, mamică!
MULȚI CÂTĂ FRUNZĂ ȘI IARBĂ acești INFRACTORI CU ROBE, care vor bănet mult de la vistieria țării și se smiorcăie pe trepte la Briusel precum că „infracționalitatea” nu constituie un fenomen definitoriu al domeniului ocupațional justiție!