Jurnal de România în artele vizuale

Regina Maria şi Regele Ferdinand pe front

Familia Regală a României pe frontul Marelui Război la Muzeul Cotroceni

Muzeul Național Cotroceni vă invită vineri, 1 decembrie 2017, să sărbătoriți Ziua Națională a României printr-o incursiune fascinantă în istoria locului unde Regele Ferdinand a semnat “Proclamaţia către ţară” (15 august 1916), prin care se afirma idealul naţional – unirea Transilvaniei şi Bucovinei cu România.

Palatul Cotroceni a fost reşedinţa familiei regale Ferdinand şi Maria, locul unde aceştia au revenit triumfători, la 1 decembrie 1918, după încheierea unui război greu, cu multe victime şi care a schimbat destinul unor naţiuni, dar mai ales destinul unor oameni.

Veți avea astfel prilejul de a descoperi istoria ansamblului de la Cotroceni, precum şi poveşti despre personalităţile care sunt legate de acest loc şi contribuţia pe care fiecare a adus-o la modernizarea societăţii româneşti.

Fastul şi eleganţa saloanelor oficiale şi apartamentelor regale, originalitatea obiectelor și pieselor de mobilier care au aparținut suveranilor României, detaliile inedite despre viaţa la palat şi despre arhitectura şi decoraţia interioară a acestuia vor face ca vizita să fie una deosebit de interesantă şi relaxantă.

Expoziţia permanentă este completată de expoziția temporară „Familia Regală a României pe frontul Marelui Război (1916 – 1918)”, expoziţie care aduce un omagiu regelui Ferdinand şi reginei Maria, care au susţinut interesele naţionale româneşti şi au fost alături de Armata Română în momentele grele ale luptei pentru realizarea idealului naţional. În cadrul expoziţiei pot fi văzute fotografii, documente, medalii şi decoraţii de război, uniforme şi accesorii militare, artefacte descoperite în urma săpăturilor din zonele unde s-au purtat lupte şi alte obiecte folosite de Armata Română pe frontul Marelui Război.

„Magia penelului” – expoziție de lucrări semnate de artistul israelian Baruch Elron

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv găzduiește în perioada 26 noiembrie 2017 – 19 ianuarie 2018 expoziția de pictură și grafică „Magia penelului” semnată de artistul israelian de origine română Baruch Elron (1934-2006).

Expoziția, dedicată celebrării Zilei Naționale a României, cuprinde 22 lucrări de dimensiuni medii și mari de pictură și grafică, realizate atât în perioada studiilor sale universitare de specialitate, cât și în ultima parte a creației sale artistice.

Expoziția reprezintă un periplu de la începuturi până în prezent prin universul artistic inedit al pictorului Baruch Elron, reprezentant al curentului realism fantastic, discipolul maestrului Corneliu Baba, și unul dintre cei mai apreciați artiști israelieni contemporani de origine română.

Vernisajul expoziției va avea loc în data de 7 decembrie, ora 17:00. Programul evenimentului include și lansarea primului album de pictură Baruch Elron în limba română, „Magia penelului”, editat de Adrian Grauenfels și publicat la editura SAGA din Israel. Participanți: Lydia Elron și Dr. Dalia Hakker-Orion, critic de artă.

Expoziția este deschisă la sediul ICR Tel Aviv, B-dul Shaul Hamelech 8, etaj 6, de luni până joi între orele 10:00 – 16:00, precum și în timpul evenimentelor la sediu organizate în această perioadă.

Baruch Elron s-a născut în 1934 la Bucureşti. În 1954, continuă pasiunea mamei sale pentru artă şi începe să studieze la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, avându-i ca profesori pe maeştrii Corneliu Baba, Ciucurencu, Steriadi, Schweitzer – Cumpăna la pictură, şi Kazar şi Yosef Molnar la grafică. În anii studenţiei, fiind foarte apreciat, a fost trimis la Moscova, Praga, Budapesta. Deja în 1958, obţinea premiul pentru excelenţă al expoziţiei de la Sao Paulo, Brazilia şi, un an mai târziu, premiul Festivalului Tineretului, la Moscova. În Europa, a studiat ore şi zile în şir, în marile muzee, fiecare trăsătură de penel a marilor maeştri, pentru a-şi însuşi tehnica lor. După terminarea facultăţii s-a lansat în grafică, făcând ilustraţii de carte şi lucrări publicitare. În 1960, obţinea premiul pentru ilustraţie de carte la Festivalul de carte de la Dresda.

Anul 1963 avea să însemne o nouă plecare şi o nouă ţară, de data aceasta, cea definitivă, Israel. În 1966, a avut prima expoziţie la Tel Aviv, după care începe şirul lung de expoziţii internaționale. Un an mai târziu deja expunea la New York, în 1969 la Montreal, Toronto. În 1974 – 1975 participă la Târgul Internațional de Artă din Dusseldorf şi din Koln. Între 1976 – 1983, are mai multe expoziţii personale în Germania, la Koln, Essen, Frankfurt, la Muzeul de Artă Solingen, la Muzeul Gustav Lubke Hamm, la diverse galerii şi mai multe muzee germane. Pe lângă Germania, este prezent şi în Franţa, Olanda, Austria, Italia, Belgia. În anii 1980 – 2000 expune mult în Israel, la cele mai prestigioase instituţii de artă din ţară, dar şi în SUA, Croaţia, Cote d’Ivoire, Paris, Bruxeles. Anul 1998 aduce un triumf personal, în ţara naşterii sale, prima sa expoziţie în România, la Sala Radio, sub auspiciile Ministerului Culturii. În acelaşi an, Israelul îi oferă Premiul Jubileu pentru activitate artistică şi culturală. În 2000, artistului i se oferă Premiul Special de către Fondul Ianculovici, din Haifa. Opere semnate de Baruch Elron se află în nenumărate muzee şi colecţii particulare din întreaga lume.

În 2006, Baruch Elron se stinge din viaţă, însă opera artistului continuă să emoţioneze publicul prin expoziţiile postume organizate în Israel, Monaco, Franţa, ultima participare având loc în cadrul expoziţiei colective ”Spirit of Art” din Londra, în martie 2011.

„Baruch Elron a existat pentru a fi în imediata noastră apropiere… Pictorul adună într-o singură lume toate lumile posibile și, mai ales, cele imposibile”. (Adi Cristi, scriitor)

„A intra în lumea creată de Baruch Elron înseamnă a primi o gură de aer proaspăt, o răsuflare de viaţă şi o senzaţie de libertate. Universul său, guvernat de o natură feminină şi senzuală, maternă şi frumoasă, păşeşte din minune în minune.” (Héctor Martinez Sanz, Madrid, mai 2011)

La Naționalul ieșean – expoziție interactivă dedicată Centenarului Marii Uniri

Teatrul Naţional din Iaşi acum 100 de ani

Inedit, special, modern și interactiv – acestea sunt atributele evenimentului pe care Teatrul Național Iași îl lansează în aceste zile.

Din 29 noiembrie, timp de un an, în foaier, va fi deschisă expoziția interactivă „Teatrul Național Iași, scena marilor reprezentații”, un proiect dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1918, menit să informeze asupra rolului major pe care l-a jucat instituția ieșeană de teatru în perioada 1916-1918.

Expoziția propune un concept modern, bazat pe implicarea publicului în tematica abordată, concretizat într-o structură modulară, cu tehnologii de informare integrate (tablete, display-uri, căști audio). Structura este alcătuită din patru module: un modul principal, aflat la parter, și trei module satelit, amplasate în foaierul de la etajul întâi. Având în vedere evenimentele desfășurate în clădirea Teatrului Național în acea perioadă, expoziția cuprinde trei secțiuni principale: „Teatrul Național Iași între 1916-1918”, „Parlamentul” și „George Enescu”.

Publicul va avea ocazia să răsfoiască documentele și presa vremii, să îi cunoască atât pe marii artiști de teatru și operă care au urcat pe această scena în cei doi ani de pribegie, cât și pe actorii faimoasei trupei ieșene de teatru, să asculte la căști discursurile celor mai importanți oameni politici ai timpului, Regele Ferdinand I, Nicolae Iorga, I.C. Brătianu și Take Ionescu, în interpretarea actorilor Naționalului (Călin Chirilă, Doru Aftanasiu, Adi Carauleanu, Daniel Busuioc),  să se delecteze cu celebrele creații muzicale ale lui George Enescu, „Rapsodia română”, „Poema română”, „Impresii din copilărie”.

Cristian Hadji-Culea, Director General al Teatrului Național Iași:

Iașii și-au pierdut, urmare a Unirii din 1859, pe vecie se părea, calitatea de capitală în favoarea Bucureștilor. Deodată, urmare a dezastrelor militare din 1916, a ocupării a trei sferturi din teritoriul României de către militarii Puterilor Centrale, Iașii s-au pomenit transformați în capitală vremelnică, de facto, a cât mai rămăsese din țară. Curtea regală, Guvernul, Parlamentul au fost mutate în Iași. Teatrul Național s-a găsit în mijlocul acestor schimbări. În teatru jucau pe rând trupele Naționalelor din Iași și București, în teatru s-a mutat Parlamentul și a ținut ședințele, în teatru cânta Enescu …

În acest proiect, Teatrul Național Iași, susținut de Ministerul Culturii și Identității Naționale, a colaborat cu: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Arhivele Naționale Iași, Muzeul Național „George Enescu” București, Universitatea Națională de Arte „George Enescu”. Consultant de specialitate: dr. Sorin Iftimi, istoric și muzeograf.

Florica Prevenda, un pictor inovativ

Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia” vă invită la vernisajul expoziției CONDENSĂRI a artistei FLORICA PREVENDA. Expoziția va fi deschisă în perioada 25 noiembrie 2017 – 31 ianuarie 2018.

”Din punct de vedere tehnic am încercat mereu să găsesc soluții care să contribuie la sublinierea ideilor exprimate, folosind, în general, materialele neconvenționale, tehnica mixtă fiind cea preferată de mine.

Desenele sunt urmare a perioadei de lucru nu prea comod, la pânze, odată puse deoparte acestea, am simțit nevoia să folosesc semnul ”lamelelelor” în linii continue sau frânte, suprapuse până la pată sau într-o mișcare de cădere în încercarea de a sugera scurgerea, printr-o linie spiralată, probabil, încercând în același timp, să adun forma într-o compoziție închisă, într-un semn rotund.

Dincolo de cele expuse mai sus, subiectele nu sunt decât pretexte, ele mi-au permis să conturez acele universuri pe care mintea și sufletul meu le generează în procesul de căutare și conturare a eului în aceste timpuri marcate de atât de multe tentații, paradoxuri…”Florica Prevenda

”Florica Prevenda este, alături de alte două mari nume (la feminin) ale picturii româneşti actuale – Paula Ribariu şi Ioana Bătrânu – o pildă de tenacitate a cercetării plastice pe o problematică „eticăˮ, care se dezvoltă organic, de la o expoziţie-ciclu la alta. Ca un dialog cu spiritul timpului, pictoriţa compune cvasi-abstract şi subtil dinamic, certificând o formă „plasticăˮ de relief materic, în strat înalt, prin care ea densifică suprafața pânzelor. Este o cale de meditație la toată magma de emoţii şi nelinişti care bântuie condiţia umană a zilelor noastre. Nu cunosc încă o cercetare mai intensă asupraexpresivităţilor de relief ca în retorta-atelier a pictoriței Prevenda.” – Curator: Aurelia Mocanu – critic de artă și jurnalist

”Florica Prevenda este unul din cei mai inovativi artiști din spatiul artistic românesc contemporan.
Spirit proteic și introspectiv, artista alternează perioadele de recluziune, de intensă muncă în atelier, cu expunerea și comunicarea rezultatelor, în expozitii periodice ample, ce surprind de fiecare dată publicul, prin insolitul și gravitatea unui demers artistic bine articulat.

Fiecare expoziție a sa, fie că este una personală sau de grup, dă măsura unui artist aflat la vârsta deplinei maturități. Lucrările sale s-au făcut remarcate în numeroase participări, în muzee și galerii din țară și din străinătate, iar premiile și distincțiile primite ca semn de recunoaștere, alcătuiesc un impresionant palmares.

Florica Prevenda vizează, în creația sa, întrebări obsedante ale epocii actuale. Fiecare etapă a devenirii sale artistice își găsește reflexul într-o serie de lucrări ale cărei atribute sunt, deopotrivă, consistența conceptului și expresia artistică de cea mai bună calitate.

Începând cu „Faces without a Face”, trecând prin „Net People”, „Shadows of the Present”, „Time Regained”, „Facebook Obsession”si „Serenity” artista pune față în față identități ideatice ce generează câte răspunsuri, tot atâtea întrebări, referitoare la omul contemporan, la dimensiunea sa socio-culturală în contextul dezvoltării fără precedent a erei informaționale. ”Mădălina Mirea – istoric și critic de artă

Expoziția Teracota, mon amour! se mută în cetate la Alba Iulia

Miercuri, 29 noiembrie, în cetate la Alba Iulia, Imbold Pop Up Gallery aduce la Framm’s (Art Hub) o expoziție de cahle pictate manufacturate în ultima fabrică de sobe manuale din Transilvania.

Alături de piesele ceramice, „Teracota, mon amour!” expune și o sobă mobilă cu cahle pictate, lipită cu pământ galben și montată de unul dintre sobarii de la Teracota.

Expozitia a fost vernisată la Noaptea Albă a Galeriilor în București, la Acuarela, iar la Alba Iulia va sărbători Ziua Națională a României în prima capitală a țării.

Teracota, mon amour!” va fi disponibilă în Alba Iulia în perioada 29 noiembrie – 6 februarie, urmând a fi relocată în Timișoara, Mediaș și Sibiu.

Expoziția itinerantă „Teracota, mon amour!” este o colaborare între Asociația Imbold și Teracota Mediaș. Partenerul local din Alba Iulia este Framm’s Art Hub.

Fabrica de teracotă din Mediaş a fost înfiinţată în anul 1906 şi avea 25 de muncitori.
După 111 ani, fabrica are aproximativ același număr de angajati si produce cahle manuale folosind aceleași tehnici și materiale ca în 1906. Fiecare cahlă este turnată, finisată, glazurată și pictată manual.  În arhiva fabricii este adunată o colecție amplă de cahle și mulaje de cahle transilvănene, inclusiv reproduceri după sobe rare de la Muzeul Astra din Sibiu.

O parte dintre acestea vor fi turnate, pictate și expuse la Alba Iulia în cadrul expoziții itinerante, lansată cu ocazia NAG 2017 la București.

La eveniment va fi prezentă o parte din mica echipă a fabricii, inclusiv tânăra sculptoriță Costescu Nicoleta Iulia, absolventă a Universității Națională de Arte din București.

Aurul antic. De la Marea Neagră la Oceanul Atlantic

Coiful de la Coţofeneşti

Din 28 noiembrie 2017 sala tezaurului Muzeului Național de Arheologie din Lisabona va găzdui expoziția ”Aurul antic. De la Marea Neagră la Oceanul Atlantic”. Pusă sub înaltul patronaj al președinților României, Dl. Klaus Werner Iohannis, și Portugaliei, Dl. Marcelo Rebelo de Sousa, manifestarea este organizată de Muzeul Național de Istorie a României din București în parteneriat cu Muzeul Național de Arheologie din Lisabona, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român din Lisabona.

Expoziția propune vizionarea în paralel a pieselor celor mai de preț ale arheologiei portugheze și a unei selecții de douăzeci și una de piese iconice provenite din tezaurul Muzeului Național de Istorie a României, fiind fructul unei inițiative culturale fără precedent, menite să ilustreze faptul că cele două țări, nu sunt unite doar prin moștenirea latină comună ci și prin circulația ideilor și formelor artistice în Europa pre romană și în spațiul cultural al Imperiului Roman.

Piesă de teazaur de la Sarmizegetusa

Între piesele aduse din România se află una dintre brățările dacice de la Sarmizegetusa, parte a uneia dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice din ultimul secol din Europa, coiful princiar de la Coțofenești, patera din tezaurul de la Pietroasele, o aplică din cel de-al doilea mormânt princiar de la Apahida, rhytonul de la Poroina Mare și delicatul inel de aur cu camee de sardonyx găsit la Poiana Tecuci, o măsură a măiestriei meșterilor romani.

Pusă sub semnul aniversării, în 2017, a 100 de ani de relații diplomatice între România și Portugalia și programată a rămâne deschisă până în anul celebrării centenarului României Mari și a încheierii în Primul Război Mondial, expoziția este deschisă până în data de 22 aprilie 2018.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 11
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

1 Comentariu

  1. Regele Ferdinand a semnat “Proclamaţia către ţară” (15 august 1916), prin care se afirma idealul naţional – unirea Transilvaniei şi Bucovinei cu România. Din pacate Bucovina nu mai este intraga. Pe multi dintre noi NE DOARE foarte tare aceasta pierdere. Mai am sperante ca generatiile viitore vor putea readuce paminturile romanesti pe care le-am pierdut cinva din motive miselesti.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.