Dana Gîrbovan, judecătoarea de la Curtea de Apel din Cluj Napoca, a devenit un star al invocării crizei din justiție, alăturându-se altor magistrați ca Adriana Stoicescu, de la Tribunalul Timiș, sau Gabriela Baltag, de la Tribunalul Neamț. Acestor doamne, din păcate, nu le vedem alăturându-se și bărbații din componența instanțelor. Sistemul din Justiție, reconfigurat, chipurile, sub mandatele lui Traian Băsescu, cel cu declararea presei ca vulnerabilitate a siguranței naționale, s-a configurat în exteriorul legii și a Constituției. Acest fapt a dus la supraaglomerarea instanțelor, ajunse adevărat bazar. Cu toată inamovibilitatea răstălmăcită, justiția a ieșit din peisaj ca un domeniu al bunului plac, și un teritoriu al statului paralel. Atrăgând corupția din sistem, dând unor magistrați posibilitatea să își manifeste vidul profesional, contrar legii, instituția prezidențială profund viciată a devenit reperul răului actual.
Dana Gîrbovan și-a propus o redresare a situației din sistem, fapt care a dus la o solidarizare a tuturor magistraților care nu vor să fie asimilați corupției, incompetenței și presiunii acestora asupra magistraților onești. Asimilarea dezastrului din justiție unor inițiative ale lui Liviu Dragnea, reprezintă un abuz de interpretare. Situația justiției din România, veritabilă groapă a statului de drept și a societății democratice, consolidată și de interesele eterogene, chiar infracționale privind magistrații, nu poate fi anulată de nimeni și de nimic, indiferent de comparații. Uriașul volum cazuistic care grevează instanțele este rezultatul unei legislații contradictorii în conivența clasei politice – justiție, prin care fiecare categorie a dorit situarea deasupra legii, chestiune în fapt și drept imposibilă.
În asemenea conjunctură grotescă, criminală, Dana Gîrbovan a bătut în zid, justiția însăși în accepțiunea actuală fiind o vulnerabilitate. Reforma acesteia cere o clasă politică aliniată standardelor, în sensul respectării normelor de drept, fără imunități. De la președintele țării la ultimul amploaiat, nu mai este loc de tolerare a încălcării legii. Chiar dacă nu va ajunge în ipostaza de ministrul, Dana Gîrbovan poate scoate din joc toți adversarii săi, în fapt acesta fiindu-i implicit mandatul pe care și l-a asumat. Sunt mari șanse să și-l exercite, indiferent de poziția publică, cu consecința unei reforme majore pentru România.
‘ Ora adevarului …’ Iohannis nu este singurul vinovat in cazul respingerii acestei numiri, la acel moment Dana Garbovan nu era eligibila pentru ca, onor CSM, nu a inaintat la Cotroceni decizia de iesire din magisttratura a DG, mea cupla, sunt convins ca aceasta avea cunostinta despre ‘acest joc’, asa ca, se poate spune ca ‘jocurile de culise’ sunt cunoscute si in sfera justitiei ‘in_dependente’, ‘toti… o apa si un pamant’ .