Klaus Iohannis şi-a început vizita în Ucraina în Ucraina cu depunerea unei candele cu spice de grâu, la Monumentul Victimelor Holodomorului (Marea Foamete) şi un moment de reculegere lângă Piaţa Independenţei, la troiţa unde au fost primele victime ale Euromaidanului.
La Monumentul Victimelor Holodomorului, preşedintele a aprins o lumânare şi a tras un clopot ritualic ce aminteşte de suferinţa milioanelor de ucraineni morţi în marea foamete din 1932-1933, generată de politicile lui Iosif Stalin în cursul colectivizării agricole din acea perioadă. Iohannis s-a îndreptat, apoi, spre Piaţa Independenţei, unde a început Euromaidanul, şeful statului depunând o jerbă de flori, în culorile tricolorului român, în memoria victimelor revoluţiei.
Ulterior, preşedintele României a fost primit la sediul Administraţiei Prezidenţiale de șeful statului ucrainean Petro Poroșenko.
Cei doi şefi de stat au primit Garda de onoare şi s-au intonat imnurile de stat. Preşedintele Iohannis a salutat Garda de onoare în limba ucraineană.
În cadrul vizitei, Klaus Iohannis va avea convorbiri și cu preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Volodimir Groisman, şi cu prim-ministrul Ucrainei, Arseni Iateniuk. Klaus Iohannis a avut, pe 12 februarie, o întâlnire bilaterală, în marja Consiliului European, cu preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko.
Preşedintele Klaus Iohannis efectuează marţi o vizită oficială în Ucraina. Înaintea vizitei oficiale, preşedintele a susţinut o declaraţie de presă.
Vă prezentăm textul declaraţiei:
„Am dat curs invitaţiei domnului Preşedinte Petro Poroşenko de a face această vizită la Kiev. Doresc să reafirm sprijinul nostru constant pentru Ucraina şi pentru parcursul său european. Vizita va debuta cu o întâlnire cu omologul ucrainean, domnul Preşedinte Petro Poroşenko, urmată de o întâlnire cu Prim-ministrul Iaţeniuk şi cu preşedintele Radei, domnul Groisman. Pe agenda discuţiilor se vor afla evoluţiile din sud-estul Ucrainei, context în care voi exprima, încă o dată, susţinerea României pentru suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. România îşi doreşte să fie un factor activ în găsirea unor soluţii politice la situaţia din estul Ucrainei în promovarea democraţiei şi păcii în regiune. Suntem interesaţi în a avea un stat vecin ferm angajat pe calea consolidării democratice şi pe calea europenizării. Vom aborda şi teme bilaterale. România are disponibilitatea deplină pentru întărirea cooperării şi a parteneriatului între ţările noastre atât în ce priveşte dialogul politic, cât şi în ce priveşte proiecte concrete. Am convingerea că putem construi o agendă de cooperare bazată pe pragmatism şi pe încredere. Un alt subiect de discuţie va fi reprezentat şi de sprijinirea etnicilor români din Ucraina şi a acelor ucraineni din România, obiectiv care poate fi atins inclusiv prin reactivarea mecanismelor guvernamentale”.
