
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, Legile Educaţiei, într-o ceremonie care are loc la Palatul Cotroceni. A fost proiectul meu de suflet, a afirmat președintele.El a ținut să avertizeze că legile nu vor rezolva probleme din sistemul de învățământ, dacă nu vor fi puse în aplicare.
„Sunt ferm convins că prin noile legi avem un cadru solid pe care să construim un sistem de învățământ pregătit pentru încercările vremii.
Drumul nu va fi lipsit de provocări. Legile nu vor rezolva problemele dacă nu vor fi puse în aplicare
E responsabilitatea noastră să ajutăm tinerii să-și atingă potențialul, viitoarele generații să navigheze cu succes”, a spus Klaus Iohannis.
La ceremonia organizată la Palatul Cotroceni pentru promulgarea celor două acte normative – Legea învăţământului preuniversitar şi Legea învăţământului superior – participă aproximativ 120 de persoane, printre care preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, membrii Guvernului, parlamentari, consilieri prezidenţiali şi de stat.
O ceremonie similară a fost organizată şi la promulgarea legii privind Autostrada „Unirii”, în anul 2018.
Legea învăţământului preuniversitar prevede că învăţământul obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal.
Conform legii, grupa mică din învăţământul preşcolar devine obligatorie începând cu anul şcolar 2030 – 2031; admiterea la liceu şi Evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2023 – 2024; examenul de Bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025 – 2026.
„Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare şi contestaţie”, mai prevede legea.
Legea stipulează că unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor şcolare.
Potrivit actului normativ, Ministerul Educaţiei aprobă depăşirea cu peste doi elevi a efectivului maxim de copii dintr-o grupă, clase simultane se pot organiza în şcolile izolate geografic sau în care efectivele sunt mai mici decât cele prevăzute de lege şi în care nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, dar clasa a VIII-a este separată, indiferent de numărul de elevi.
În urma consultării cadrelor didactice, a părinţilor sau elevilor majori, unitatea de învatamânt preuniversitar poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video.
Pe 22 mai, proiectele legilor învăţământului preuniversitar şi superior au fost adoptate de Senat, în calitate de for legislativ decizional.
USR şi Forţa Dreptei au contestat la CCR noile legi ale Educaţiei, pe motiv că acestea conţin mai multe prevederi neconstituţionale care ar limita dreptul la învăţătură al copiilor şi ar încălca principiul egalităţii în drepturi. Pe 21 iunie, CCR a respins sesizările.
Ulterior, asociaţii ale elevilor şi studenţilor, dar şi reprezentanţi ai Opoziţiei au cerut retrimiterea proiectelor în Parlament.
& Domnu’ ”Ză Corupșăn !”, un personaj dedicat culturii educaționale ce contribuie la formarea tinerelor caractere dogmatice și pledante de ”târnafes mistic” COVID, întru flecuștarea educațională, peiorativ incipientă, de detalii caracteriale ce conchid la educația emancipată, ?
Ma mir ca nu ii ieste rusine tradatorului de tara !
Vai de proiectul tău! Se vede ca nu ai suflet dacă o asemenea strutocamila ai știut produce. Dar matale trăiești în alta lume, fără legătură cu realitatea din tara.