În Parlament, într-un discurs memorabil, fostul suveran a arătat care sunt valorile pe care trebuie construită România, scriu jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.
Jurnaliştii apreciază că niciodată în Parlament nu au fost auzite atâtea ropote de aplauze ca la discursul Regelui Mihai prilejuit de aniversarea celor 90 de ani de existenţă. Chiar şi parlamentarii PDL prezenţi s-au asociat ovaţionării Regelui, alături de cei ai Opoziţiei. Dar, este criticată lipsa reprezentanţilor din Guvern care şi-au făcut alt program: primul-ministru Boc a preferat să participe la Carei, la o ceremonie organizată de Ziua Armatei, preşedinta Camerei, Roberta Anastase, a dat România pe Georgia, în timp ce preşedintele Băsescu şi-a alocat timpul pentru întâlniri cu oficiali ai UE.
Prezidiul Plenului a fost ocupat de parlamentarii PSD. Lângă preşedintele Senatului ,Mircea Geoană, s-a aflat vicepreşedintele PSD al Camerei, Valeriu Zgonea, pedelistul Ioan Oltean preferând să ia loc în sală.
Discursul de început a fost ţinut de Mircea Geoană ,care după tradiţionalul „La mulţi ani!” adresat Regelui, a vorbit despre datoria fiecărui român de a-şi cunoaşte istoria şi despre reperele morale.
De asemenea, Geoană a apreciat că discursul Regelui Mihai marchează depăşirea completă a perioadei comuniste care a blocat dezvoltarea României. „Prezenţa Majestăţii Sale în Parlament după 64 de ani de la ultimul său discurs este dovada continuităţii istorice a faptului că perioada comunistă este o paranteză perfect închisă, iar prezenţa sa în Palatul Parlamentului este o necesară exorcizare a demonilor care încă mai sălăşluiesc poate în zidurile acestei clădiri. Acest fapt ar trebui să ne scutească de a mai face greşeli în viitor şi să ne confere dovada reintrării în propria normalitate. (…) Printr-un astfel de gest poate că naţiunea română nu va mai bâjbâi în istorie şi ne vom întoarce la valorile noastre tradiţionale”, a mai spus preşedintele Senatului.
Discursul Regelui a atins punctele nevralgice ale societăţii: dualitatea politicii, nesocotirea valorilor, descurajările instituţionale, durerile celor fără de putere şi speranţă, consemnează Adevărul.
Regele Mihai a vorbit despre nevoia de „cârmuitori respectaţi şi pricepuţi”, arătând că democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. „Politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului”, a descries Regele dualitatea politicii. „Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989″, a spus Regele Mihai.
În discursul său, Regele s-a arătat mâhnit că după 20 de ani de democraţie oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt încă nevoiţi să suporte situaţii umilitoare, dar i-a amintit şi pe românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate ca urmare a împărţirii Europei în zone de influenţă după cel de-al doilea război mondial.
Discursul rostit de Majestatea Sa Regele Mihai în Parlament cu prilejul aniversării a 90 de ani a fost scurt, simplu şi modest. Cu toate acestea, a conţinut cuvinte care nu au fost auzite niciodată din gura politicienilor români: datorie, curaj, loialitate, modestie, memorie, morală, credinţă, iubire de patrie. Tocmai aceste cuvinte stau în calea restaurării monarhiei constituţionale în România, notează România liberă, într-un articol intitulat „Mai poate Monarhia salva România?”.
Articolul , care înşiruie căteva din reacţiile politicienilor la discursul Regelui , se doreşte a fi o analiză asupra revenirii monarhiei, dar şi a câştigătorilor politici in urma acestui eveniment, punctând că cei care au lăudat discursul Regelui , cu excepţia lui Călin Popescu Tăriceanu, nu au făcut nicio referire la conţinutul discursului şi nici nu aprobă revenirea Regelui pe tron.
Autorul articolului apreciază că Regele Mihai le-a răspuns acestora cu un pasaj –cheie a discursului: „Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie”.
Jurnalistul recunoaşte că Regele şi-a reconfirmat statura şi prestigiul, dar critică, în acelaşi timp acţiunile Casei Regale, printre care enumeră decizia principelui Radu de a candida la preşedinţie, asocierea cu Antenele lui Dan Voiculescu, dar şi faptul că Regele nu şi-a prezentat discursul în faţa Guvernului şi a Preşedintelui.
În ceea ce priveşte acuzaţiile de trădare pe care i le aduce Traian Băsescu, Regele Mihai a declarat într-un interviu pentru BBC Elveţia, în care a vorbit despre momentul abdicării sale, despre cele două întâlniri cu Hitler, în 1937 în Bavaria şi în 1941 în Berlin, că nu merită să reacţioneze la aceste acuzaţii întrucât, cu cât sunt mai mărunte jignirile şefului statului român, cu atât acesta „se crede mai important”, notează Gândul.
„Nici măcar nu merită să reacţionez la aşa ceva, pentru că este un lucru atât de mărunt, ştiţi bine asta. Şi acesta este genul. Cu cât sunt mai mărunte jignirile sale, cu atât el se crede mai important. Nu ar putea să îmi pese mai puţin de ceva”.
http://www.jurnalul.ro/special/special/lectia-regelui-594664.html
http://www.adevarul.ro/actualitate/Regele_Mihai_a_cerut_reforma_clasei_politice_0_578942700.html