Leul românesc, în bătaia vântului

Toată lumea financiară a îngheţat joi seară, în timpul discursului lui Ben Bernanke, şeful FED (banca centrală a SUA). Pe scurt, el a anunţat că urmează încheierea politicii de expansiune monetară în economia SUA, însă fără să dea termene sau să vorbească despre volumele pe care FED nu le va mai tranzacţiona în perioada următoare. FED se angajase iniţial să achiziţioneze titluri de stat şi obligaţiuni garantate cu ipoteci în valoare lunară de 85 de miliarde de dolari, până în momentul în care economia americană îşi va reveni. Luna trecută, şeful FED a lăsat să se înţeleagă că ar putea să reducă volumul de achiziţii sau chiar să le stopeze, iar în discursul de joi el a spus explicit acest lucru.

Asta înseamnă că este foate aproape sfârşitul erei banilor ieftini, relativ uşor de accesat. Bineînţeles, declaraţiile lui Bernanke s-au făcut simţite imediat: o primă undă de şoc a lovit pieţele internaţionale. Bursele şi aurul primind o lovitură puternică, în timp ce dobânzile interbancare şi randamentele la obligaţiuni au sărit brusc pe majoritatea pieţelor.

În aşteptarea declaraţiilor FED, bursele din Germania şi Franţa au pierdut pe parcursul zilei de joi câte 3,5%. Aurul a scăzut cu peste 6% şi a spart pentru prima dată în ultimii ani pragul de 1.300 de dolari/uncie (157,6 lei/gram), în timp ce cursul BNR a sărit la 4,534 lei/euro după ce pe parcursul zilei ajunsese pe interbancar la 4,55 lei/euro, aproape de maximul anului.

„Politica monetară la nivel global, dar în special cea a Rezervei Federale, este o parte critică a infrastructurii pieţelor financiare în acest moment. Prima manevră a fost efectuată de banca centrală americană în 2008, pentru a preveni colapsul sistemului financiar, o cauză nobilă în opinia bancherilor din întreaga lume. Pentru prima dată în ultimii 5 ani, au apărut speculaţii că politica monetară de relaxare, ce a propagat un flux masiv de capital în întreaga lume, generând bule speculative, va fi încetinită, cu efect devastator asupra tuturor claselor de active, inclusiv asupra monedei naţionale“, susţine Liviu Huluţă, analist la Admiral Markets – companie licenţiată în Uniunea Europeană pentru derularea activităţilor de investiţii şi brokeraj pe pieţele financiare globale.

La Bucureşti, BVB se corecta joi cu un procent, în timp ce unele SIF-uri coborau cu până la 2%. Acţiunile Fondului Proprietatea (FP) înregistrau un declin de 2% pe cel mai ridicat rulaj din piaţă, de 2,3 mil. lei. Asta în aşteptarea „sentinţei“ lui Ben Bernanke. Vineri, sesiunea de tranzacţii a BVB s-a încheiat relativ stabil, cu o scădere de sub jumătate de procent, după ce leul a recuperat puţin din pierderea de joi.

„În ultimele luni, leul şi principalii indici bursieri au arătat o corelaţie pozitivă foarte puternică. Când bursele de acţiuni au crescut, cursul EurRon a scăzut, iar când bursele au scăzut pe baza speculaţiilor că FED va normaliza politica monetară, EurRon a crescut. Leul este sensibil la sentimentul global faţă de risc, fiind o valută mai riscantă decât euro, la rându-i mai riscantă decât dolarul“, mai spune analistul Admiral Markets.

Însă deciziile americanilor lovesc în mai multe feluri o ţară ca România, pe lângă scăderi pe bursă şi devalorizarea leului în raport cu valutele occidentale. De exemplu, pe fondul turbulenţelor şi al creşterii primelor de risc, statul român nu a reuşit să se mai finanţeze de pe pieţele externe pentru prima dată din luna august a anului trecut, respingând ofertele băncilor. Asta se întâmplă după ce, pe 10 iunie, Ministerul Finanţelor a organizat o licitaţie suplimentară pentru o emisiunea de obligaţiuni cu scadenţa reziduală de trei ani. În aceeaşi zi, trezoreria a atras 300 de milioane de lei prin licitaţia de obligaţiuni cu scadenţa în aprilie 2016, la un randament de 5,07%, în urcare faţă de cel plătit la precedenta emisiune cu o maturitate apropiată, de 4,96%. Însă deşi statul a vrut mai mulţi bani cu împrumut, nici o bancă nu a participat la această licitaţie suplimentară. Pe de altă parte, analiştii atrag atenţia că volatilitatea de pe bursele internaţionale şi la nivelul cursurilor de schimb valutar ar putea alunga investitorii din oferta pe care statul român vrea să o deruleze pe bursă la Nuclearelectrica.

„Cred că în următoarea perioadă va fi volatilitate pe cursul de schimb şi pieţele de acţiuni şi o tendinţă mai degrabă descendentă, o stagnare în cel mai bun caz. Bursa de la Bucureşti nu are cum să crească dacă nu creşte externul. Cu siguranţă aceste evoluţii ar putea să afecteze oferta Nuclearelectrica. Sentimentul pe titlurile de stat româneşti s-a schimbat foarte rapid şi costurile de finanţare ale statului au urcat puternic din luna mai“, a precizat Andrei Rădulescu, analist la Broker Cluj.

O situaţie asemănătoare a fost în vara anului 2011, când turbulenţele de pe pieţele externe au reprezentat una dintre cauzele care au condus la eşecul ofertei Petrom prin care statul îşi propunea să vândă pe bursă un pachet de 9,84% din acţiunile companiei petroliere. Instabilitatea de pe pieţele financiare i-a speriat pe potenţialii cumpărători de acţiuni Petrom – astfel oferta a fost un eşec.

Însă deocamdată pieţele digeră pe îndelete declaraţiile lui Ben Bernanke – şi mai mult decât atât aşteaptă chiar şi următoarea mutare a FED. Abia atunci când va opri sau va diminua semnificativ achiziţiile de titluri de stat şi obligaţiuni garantate cu ipoteci ar putea urma valul al doilea de efecte pe pieţele internaţionale. Iar piaţa din România, aflată în siajul unor economii mult mai performante, va încasa din plin orice scăderi sau turbulenţe.