Intelectual recunoscut dar mai curând un băsist inconfundabil, Gabriel Liiceanu, nu şi-a putut reprima cacofonii – de ce nu ne miră oare ? – în faţa celui pe care îl adulează, aidoma lui A. Toma, pe Băsescu T.:
„Mircea Cărtărescu s-a oprit pentru că e greu să treci de la Platon şi Shakespeare la Ponta şi Antonescu. În statele mature democratic oamenii nu trăiesc în viaţa politică ci în viaţă. Vieţile noastre ca intelectuali au fost majoritar distruse. Cei mai mulţi de aici nu au stat deoparte. Forţa noastră sunt cuvintele. Noi nu avem bani să plătim o televiziune ca cuvintele noastre să pună lumea pe drumul bun. Suntem într-o situaţia ingrată. Suntem prizonierii unei clase politice şi nu ştiu cum să scăpăm de acest prizonierat. 20-30 de oameni aruncă în aer un întreg popor. Noi cădem în groapă prin conştienţa noastră”.