Lupta Kosovo pentru independenţă: de la ONU şi până la festivaluri de film

Serbia nu va putea adera la UE dacă nu va adopta o atitudine cooperantă în relaţia cu Kosovo – acesta este mesajul ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, sosit joi într-o vizită la Belgrad, a cărei miză este împiedicarea unei rezoluţii ONU prin care să se redeschidă negocierile privind statutul Kosovo.

„Independenţa Kosovo este o realitate. Nu ai cum să negi acest fapt. Când cineva din Europa vrea să soluţioneze ceva, inclusiv un conflict, drumul ar trebui să-l ducă în primul rând la Bruxelles, nu la New York”, a spus ministrul german, după întâlnirea sa cu preşedintele Boris Tadici şi reprezentanţi ai opoziţiei sârbe. Mesajul sau a fost clar: „Cineva poate deveni membru UE doar dacă acceptă cooperarea ca mijloc de rezolvare a disputelor cu vecinii”.

Belgradul doreşte să iniţieze o rezoluţie privind statutul Kosovo în Adunarea Generală ONU, aceasta urmând să fie votată până pe 14 septembrie. Este una dintre ultimele modalităţi prin care Serbia se poate opune independenţei Kosovo.

Răspunsul autorităţilor kosovare face referire la „protectorii occidentali” şi decizia lor de a bloca rezoluţia. „Nu va exista o contra-rezoluţie în Adunarea Generală. Noi şi protectorii noştri acţionăm pentru eşecul rezoluţiei sârbe la ONU”, spune ministrul de Externe de la Priştina, Skender Hiseni.

O altă faţă a Kosovo

De partea cealaltă, feriţi de umilinţa la care se poate expune guvernul sârb, kosovarii aplică cu succes strategii de promovare a unei imagini a ţării alta decât cea a conflictului cu Serbia, printre beneficiarii cărora se află şi români.

Este vorba despre Dokufest, un festival de film documentar inedit, măcar prin faptul că a ajuns să intre în rândul primelor 25 de festivaluri de gen pe plan mondial, fiind găzduit într-un stat cu un statut disputat. La fel, printre sponsorii săi, marii magnaţi kosovari din diaspora stau alături de Rockefeller Brothers Fund sau National Endowment for Democracy, organizaţie care a finanţat opoziţia sârbă anti-Miloşevici. Prizren, oraşul gazdă al festivalului, este al doilea ca mărime din Kosovo şi cel mai încărcat de istorie.

Eveniment artistic şi totodată exerciţiu de imagine, festivalul a adus în competiţie 156 de filme produse în 34 de ţări. La secţiunea „Film Balcanic”, câştigător a fost regizorul român Alexandru Nanău, cu filmul „Lumea văzută de Ion B”. Premiată a fost şi „1717 kilometri de vară”, o coproducţie Serbia-Slovenia-Croaţia-Muntenegru-Bosnia şi Herţegovina-Kosovo, un film care reuneşte fosta Iugoslavie, la peste zece ani de la conflictul din Kosovo.

Revenind în Serbia, ultimatumul lansat de ministrul german de Externe a fost însoţit de sosirea unei delegaţii FMI, care revizuieşte un acord de împrumut de 4 miliarde de dolari acordat Serbiei şi care readuce aminte că îngheţarea pensiilor şi a salariilor, stabilizarea dinarului, precum şi integrarea europeană trebuie să devină mai importante în Serbia decât faptul împlinit al independenţei kosovare.