Macron, dineu de împăcare cu Giorgia Meloni

Președintele francez Emmanuel Macron se va deplasa în cursul după-amiezii de marți la Roma pentru o întrevedere și un dineu cu șefa guvernului italian Giorgia Meloni, într-o încercare de a surmonta dezacordurile existente, având în vedere că dialogul a decurs într-un mod complicat între cei doi lideri, adeseori pe poziții de rivalitate, relatează France Presse.

Italia este un ‘partener important’ cu un ‘rol crucial de jucat în deciziile europene’, în special în conflictul ucrainean, a explicat președinția franceză presei, indicând că Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei vizite. ‘Întâlnirea ar trebui să ne permită să verificăm dacă suntem într-adevăr capabili să avansăm împreună în problemele esențiale’, a adăugat Palatul Elysee.

O sursă guvernamentală italiană a spus că Roma speră ‘să se pună bazele unei noi consolidări a relațiilor’ între cele două țări aflate ‘în prima linie pe diferitele fronturi ale politicii internaționale’.

Giorgia Meloni a recunoscut vineri existența unor ‘divergențe’ cu Parisul, minimalizându-le și infirmând orice ‘problemă personală’ cu Emmanuel Macron.

‘Se face mult tapaj pe acest subiect’, a ironizat ea, spunând că este ‘foarte bucuroasă’ de această vizită.

Voința afișată de o parte și de alta este deci de a aplana dezacordurile, remarcă AFP. Cu toate acestea, vizita lui Macron va avea loc într-o atmosferă discretă. Din partea Romei, publicitatea acesteia este minimă: nicio apariție în comun a celor doi lideri în fața camerelor de filmat și nicio declarație de presă.

Din 2022, anul realegerii lui Emmanuel Macron, progresist pro-european, și victoria electorală a naționalistei Giorgia Meloni la conducerea unei coaliții între dreapta și extrema dreaptă, raporturile dintre Paris și Roma nu au mai fost simple.

Dar interesele comune, începând cu sprijinul necondiționat pentru Ucraina, au permis mult timp depășirea celor două viziuni divergente asupra Europei, cu atât mai mult cu cât prim-ministrul italian, lidera unui partid de extracție post-fascistă, a ales mai degrabă să-și exercite influența la Bruxelles decât să fie supărată pe instituțiile europene.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie a perturbat aceste echilibre.

‘Există o rivalitate incontestabilă’, afirmă Marc Lazar, profesor la Sciences-Po din Paris. Macron și Meloni au adoptat ‘strategii diferite’ față de președintele american: ‘mediere și compromis’ din partea premierului italian, ‘fermitate fără ruptură’ din partea președintelui franceze, comentează acest specialist în relațiile franco-italiene.

Guvernul italian ‘crede că, întrucât este apropiat din punct de vedere ideologic de administrația americană, va putea să o determine să facă un pas în spate în privința taxelor vamale’.

Or, partea franceză insistă că negocierile comerciale sunt responsabilitatea Comisiei Europene, ca și cum i-ar nega rolul de adevărat mediator al Giorgiei Meloni.

Pe de altă parte, Emmanuel Macron s-a impus ca liderul european în dosarul ucrainean, vorbind foarte frecvent cu Donald Trump, în baza relației create în timpul primului mandat al miliardarului republican la Casa Albă.

Iar voința lui Macron de a crea o ‘coaliție a voluntarilor’ pregătită să ofere ‘garanții de securitate’ Ucrainei sau chiar să desfășoare trupe acolo în cadrul unui viitor acord de pace cu Rusia a perturbat înțelegerea care a existat până recent între Roma și Paris pe această temă.

În ultimele săptămâni, vizita la Kiev a președintelui francez alături de liderii britanic, german și polonez – dar fără Giorgia Meloni – și apoi reeditarea acestui format în marja unui summit european în Albania, au scos la iveală disputele.

‘Între europeni, problema formatelor trebuie gestionată conform principiului: cel mai bun impact posibil în funcție de circumstanțe’, afirmă Palatul Elysee.

Pe fond, Franța subliniază că Italia, la fel ca alții, ‘a insistat întotdeauna’ asupra ‘participării americanilor la acest dispozitiv’.

În realitate, potrivit lui Marc Lazar, diplomații francezi minimalizează rolul Italiei, pornind de la faptul că Franța ‘este o putere nucleară, care face parte din Consiliul de Securitate al ONU’ și, prin urmare, este deja mai puțin dependentă de SUA.

Convergențele pe acest subiect sensibil se anunță dificil de realizat, mai ales că un consilier al lui Emmanuel Macron a respins propunerea italiană de a acorda Ucrainei protecția prevăzută de Articolul 5 din tratatul NATO fără a o invita să adere la Alianța Nord-Atlantică, pentru a ocoli opoziția rusă și americană.

‘Este o formulă care merită, fără îndoială, să fie discutată, dar care este, evident, dificil de pus în aplicare, întrucât administrația Trump refuză aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică tocmai pentru că nu dorește să pună în aplicare articolul 5 în beneficiul Ucrainei’, a declarat acest consilier.