Mafia romă. Un proces inedit

În urma cu trei săptămâni, la Toulouse a început un proces mai puțin obișnuit în Franța – membrii mai multor familii de romi din Bulgaria sunt acuzați de organizarea unor rețele de cerșetori, de sechestrare de personane, trafic în grup organizat și exploatarea lor. Infracțiunile au fost comise între 2015 și 2018, anul în care a fost desființată tabăra în care locuiau, la marginea orașului. Victimele erau obligate să cerșească și sa adune cel puțin 30 de euro pe zi, pe care îi predau șefilor retelei. Una dintre victime a depus plângere și astfel s-a ajuns la acest proces.

Publicația Valeurs Actuelles urmărește întregul proces și prezinta pozițiile procurorilor și ale apărării.

Poziția acuzării

”Bulgaria a fost afectată mult în perioada comunistă, când a avut prioritate agricultura, iar societatea a fost nivelată”, spune procuroarea Helene Gerhards. Căderea comunismului a fost urmată de închiderea uzinelor și a cooperativelor agricole de stat. ”Bărbații cu vârste între 20 si 40 de ani au plecat în străinătate, urmați de familiile lor, atunci când situația le-a permis”, a spus procuroarea.

Magistrata spune însă că Bulgaria a fost ”atentă la minoritatea roma, care a fost reprezentată în parlament, a avut parte de programe de integrare”. Segregarea, spune ea, s-a produs mai degrabă la nivel intern, în comunitățile de romi. ”Este un fenomen de exploatare, de dominare a romilor turcofoni de cei bulgari”.

Cât despre inculpații de la Toulouse, procuroarea atrage atenția că nu trebuie să ne lăsăm înșelați de aparențe. ”În Bulgaria, ei nu trăiau în mahalale”. Un cerșetor adună între 900 și 4.500 de euro pe lună. ”Asta înseamnă mult, pentru că în Bulgaria salariul mediu este de 650 de euro, iar cel minim este de 290 de euro, iar costul traiului este de două ori mai mic decât în Franța”.

”Voi nu reprezentați comunitatea romă din Bulgaria. Voi formați o structură de clan cu înclinații mafiote”, spune procuroarea. Ea arată că inculpații îi recrutau pe viitorii cerșetori în Bulgaria, îi aduceau în Franța, le ofereau cazare, le confiscau pașapoartele și apoi îi puneau să cerșească, promițându-le inițial că vor primi și ei bani. Acuzații riscă zece ani de închisoare și 20 de ani, în caz de recidivă. Se adaugă interdicția de a mai intra în Franța.

”Nu mai încercați să va dați victime, nu aveți nimic în comun cu victimele”, spune procuroarea. Inculpații, spune ea, aveau telefoane scumpe, bijuterii, aveau parte de adevărate festinuri și sume mari de bani. ”Nu sunteți credibili”, le-a spus procuroarea celor pentru care cerea pedeapsa cea mai mare (10 ani de închisoare). ”Cerșetorul cu Q7, BMW și Mercedes”, s-a amuzat magistrata pe seama unuia dintre inculpați. Ea a cerut pedepse maxime pentru majoritatea inculpaților, subliniind lipsa totală de empatie a acestora față de victime. ”Doi dintre ei spun că sunt cerșetori și că sunt foarte săraci, însă pot să angajeze muncitori pentru a le instala o poartă și alți doi pentru a le spăla mașina Mercedes”, spune procuroarea.

Ce spune apărarea

Una dintre avocate insistă pe aspectele culturale, cele care îi fac pe clienții ei să nu înțeleagă de ce vor fi condamnați, iar pe judecători îi fac să nu priceapă modul în care funcționează comunitățile de romi. ”Dacă vor primi o pedeapsă grea pentru trafic de ființe umane în grup organizat, va fi dificil să înțeleagă, din punct de vedere cultural”, spune avocata Emmanuelle Frank.  ”Vor spune că și ei căutau prin pubele, și ei trăiau în aceleași condiții și că au reținut o mica parte din banii cerșetorilor pentru că trebuiau sa plătească pentru transportul lor, pentru cazare și alimente”.

Întrebată de jurnaliști dacă romii cerșetori aveau vreun plan să lucreze legal în Franța, aceasta spune: ”De la ora 8 la ora 20, stăteau la un semafor, câștigau niște bani, asta este noțiunea lor despre muncă. Sunt analfabeți, nu au diplome. Unii speră să lucreze în construcții, însă nu au acte de identitate franțuzești, nu au permise de muncă în Franța”.

Avocata insistă pe lipsa probelor. La domiciliul inculpaților nu au fost găsite actele de identitate ale cerșetorilor, despre care acuzarea spune ca le-au fost reținute de șefii clanului. Avocata refuză să creadă că romii inculpați trăiau în condiții ”luxoase” în Bulgaria. ”Se vorbește despre mașini și vile luxoase, însă nu am văzut probele. A fost confirmată doar prezența lor în mașini puse în circulație în 2002 sau 2004. Sunt mașini BMW, Audi Q7, însă au între 15 și 20 de ani vechime. Asta pentru a vă face o idee despre valoarea lor de piață”.

”Și clienții mei erau cerșetori la început. Apoi i-au luat pe cei nou veniți sub aripa lor, le-au dat să mănânce, un pat și, desigur, în contrapartidă, au luat puțin din banii pe care aceștia îi obțineau din cerșit. Nu cred ca le-au subtilizat actele de identitate. Poate că, într-un anumit sens, a fost puțină exploatare, însă în realitate este serviciu contra serviciu. Anumiți cerșetori aveau grijă de alți doi sau trei, iar acum sunt inculpați în acest dosar. Lucrurile funcționează în comunitate, este un aspect cultural foarte important în acest dosar, iar nouă ne este greu să-l înțelegem”.

Întrebată dacă se pot întâlni situații similare în Franța, avocata spune: ”Desigur, putem găsi foarte ușor! Putem găsi alți cerșetori care vor spune același lucru: că la început totul era bine, iar apoi li s-a cerut o parte din bani sau au fost amenințați. Sunt anumite reguli ale jocului în aceste comunități, nu știu exact care sunt. Însă ce este sigur este că fiecare obține niște avantaje o vreme, iar apoi nu mai sunt mulțumiți”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.