Maghiarii ameninţă că pleacă de la guvernare

Un partid etnic maghiar ameninţă să răstoarne Guvernul României prin retragerea sa din coaliţia dacă un plan de reîmpărţire a ţării în regiuni nu este revizuit, scrie The Associated Press într-o ştire preluată de „Washington Post”, „Forbes”, Yahoo! şi „Business Week”.

O dispută asupra modului în care România ar trebui să fie împărţită s-a încins săptămâna trecută, după ce preşedintele României, Traian Băsescu, nu a sprijinit propunerea de a crea o nouă regiune care încorporează o zonă cu o poplulaţie în principal maghiară în centrul României. Vinerea trecută, Băsescu a spus că vrea să împartă România în opt regiuni, în loc de 41 de judeţe şi capitala, cum are acum, pentru a da mai multă autonomie administrativă faţă de Bucureşti.

Etnicii maghiari doresc o regiune, numită Ţinutul Secuiesc, creată pe linii etnice în centrul României, care ar uni cele trei judeţe unde aceştia sunt majoritari – o dorinţă pe care Băsescu nu a reuşit să o satisfacă. Criticii au avertizat că crearea unei enclave maghiare în inima de România ar putea duce la cereri de autonomie teritorială în alte părţi ale lumii care sunt deja frământate de mişcări separatiste, de la Moldova până la Bosnia.

Planul lui Băsescu a determinat pe UDMR, partidul care reprezintă 1,4 milioane de maghiari, dintr-o populaţie totală de 22 de milioane, să ameninţe că renunţă la guvernare dacă Ţinutul Secuiesc nu este inclus în plan. „Trebuie să fie clar că nu va fi nici un sprijin de la noi pentru un astfel de proiect. Dacă (proiectul) merge înainte fără sprijinul nostru, înseamnă că vom avea o problemă în Parlament, nu va exista o majoritate”, a declarat liderul partidului, Kelemen Hunor, care este, de asemenea, ministru al Culturii.
Acest lucru ar putea duce la prăbuşirea guvernului, deoarece partidele de opoziţie, liberalii şi social-democraţi, sunt într-o opoziţie dură cu Băsescu, care este preşedinte din 2004, şi prim-ministrul său, Emil Boc.

Un alt lider maghiar, Tamas Sandor, a declarat pentru ziarul online Gandul.info că bisericile maghiare şi alte organisme sunt pregătite pentru „nesupunere civică” dacă regiunea nu este recunoscută. „Dacă acest lucru nu poate fi rezolvată politic, vom fi nevoiţi să apeleze la nesupunere civică… Mai precis, aceasta înseamnă că vom organiza un protest paşnic… Şi în cazul în care nu se rezolva, vom vedea”, a adăugat el.

Comunitatea maghiară din România trăieşte în principal în regiunea Transilvania din centrul şi vestul României şi se bucură de numeroase drepturi. Din 2001, acestora li s-a permis să folosească limba maternă în administraţia locală în zonele în care etnicii maghiari reprezintă mai mult de 20 la sută din populaţia locală.

În 1990, şase persoane au murit în timpul ciocnirilor etnice, dar relaţiile dintre cele două grupuri au fost bune mai ales că atât România, cât şi Ungaria sunt acum membre ale Uniunii Europene şi NATO. Cu toate acestea, o criză economică, un guvern slab la Bucureşti care are nevoie de sprijinul partidului etnic maghiar pentru a supravieţui şi apropiatele alegeri au dus la tensiuni între români şi politicieni de etnie maghiară. Partidele româneşti din opoziţie declară că guvernul a făcut prea multe concesii maghiarilor, în timp ce aceştia doresc şi mai multe concesii.