Marile combinate se revoltă și fac propuneri

Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), organism din care fac parte marile combinate Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Liberty Galati, TenarisSilcotub, Saint-Gobain România, Romcim și BA Glass România, trage un semnal de alarmă legat de situația fără precedent din piața energiei, care a condus deja la închiderea a numeroase fabrici și care pune în pericol cea mai mare parte a industriei românești. Reprezentanții asociației susțin că autoritățile ignoră, încă o dată, interesele legitime ale consumatorilor finali și aruncă, din nou, povara crizei tocmai pe umerii celor care au suportat-o din plin până astăzi: consumatorii finali, fie ei casnici sau industriali. ”Urmărind ratele de profitabilitate ale celor care fac aceste propuneri de majorare a poverii pentru consumatori, constatăm că ele s-au majorat exponențial în timpul acestei crize și ne întrebăm ce legitimitate au astfel de propuneri. Atragem atenția factorilor interesați că orice soluție pe piața energiei care presupune majorarea costurilor plătite de industrie, de marii consumatori, îi împinge pe aceștia în incapacitate de plată, cu consecințe dezastruoase asupra economiei naționale și, în ultimă instanță, a securității și stabilității statului. Credem cu tărie că soluțiile care trebuie adoptate trebuie să vizeze împărțirea echitabilă a poverii crizei, în sensul prezervării unei profitabilități rezonabile a tuturor actorilor implicați în piața energiei”, spun oficialii asociației.

Propunerile ABIEC

ABIAC are câteva propuneri considerate benefice pentru economia românească astfel încât să nu mai existe victime ale prețurilor mari ale energiei.

1. Plafonarea/Compensarea prețului energiei și al gazului natural pe tot lanțul de comercializare, de la producător până la consumatorul final– măsură aplicată deja de o serie de state europene. De exemplu, Guvernul slovac a ajuns la o înțelegere cu compania Slovenské elektrárny să vândă 6,15 TWh pentru anumite grupuri de consumatori la prețul de 61,2 Euro/MWh, preț care permite producătorului să își acopere costurile și să aibă o marjă rezonabilă de profit, eliminându-se însă profiturile speculative ale intermediarilor. Bulgaria rambursează industriei 128 Euro/MWh, iar Grecia are măsura similara prin care subvenționează prețul pentru companii cu 65 Euro/MWh la energia electrică și cu 30 Euro/MWh la gazul natural. Spania și Portugalia au plafonat prețul gazului folosit pentru producerea de energie electrică la 40 Euro/MWh, ceea ce duce la scăderea costului de producție a electricității, măsura aprobata de Comisia Europeana pe 8 iunie 2022.

2. Contracte pe termen lung între producători și marii consumatori;
3. Reduceri ale taxelor pe energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie;
4. Urgentarea prelungirii schemei de compensare a emisiilor indirecte de CO 2 pentru perioada 2021-2030 precum și finanțarea adecvata a acesteia.

”ABIEC, în calitate de reprezentant al marilor consumatori de energie din economia românească, crede cu tărie că soluțiile benefice în economia românească nu pot exista decât dacă lucrează pentru alinierea intereselor actorilor din energie – producători, furnizori, consumatori – și nu prin falimentarea unora dintre ei. Industria a plătit deja un preț nejustificat de mare al crizei prin închideri totale sau parțiale de capacități la Azomures, ALRO, ALUM, Chimcomplex etc., închideri care, sperăm noi să fie temporare, dar care, din cauza măsurilor propuse, riscă să devină definitive și să se extindă și la alți actori din industrie, în cascadă, în timp ce industria din celelalte state membre ale Uniunii Europene a fost sprijinită prin diverse mijloace pentru a putea supraviețui crizei. Atragem atenția că intrarea industriei în incapacitate de plată nu va avea doar consecințe economice, ci și cu puternic impact social, întrucât familiile lucrătorilor disponibilizați ca urmare a prețurilor aberante ale utilităților nu vor mai putea să-și acopere traiul zilnic în prag de iarnă”, mai spun cei de la ABIEC.

Asociația Marilor Consumatori de Energie include cei mai mari consumatori de energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Liberty Galati, TenarisSilcotub, Saint-Gobain România, Romcim și BA Glass România care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România. Aceste companii sunt angajatori direcți pentru peste 25.000 de oameni și sunt indirect responsabile pentru alte 1 milion de
locuri de muncă ale companiilor contractoare. Membrii fondatori plătesc anual peste 150 de milioane de euro la bugetul de stat și la bugetele locale, au exporturi cumulate de peste un miliard de euro și au realizat investiții care depășesc 1,7 miliarde de euro în România, având strategii de dezvoltare pe termen lung pentru operațiunile locale.

Cât câștigă statul

Majorarea prețurilor în sectorul energetic a generat un câștig de 43 milioarde de lei pentru statul român. Această sumă a venit la buget prin taxe și dividendele plătit de companiile din sector, susține preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurenţiu Urluescu.

„Furnizorii nu au primit până acum niciun ban drept compensare pentru perioada care începe în aprilie. Pentru perioada noiembrie – martie, primii bani i-am primit după şapte luni, acum au trecut patru luni de la începutul noii scheme, sperăm să primim banii mai repede decât în prima schemă. Aceasta deşi legea spune că trebuie să primim banii în 45 de zile. Autorităţile spun că furnizorii au transmis greu informaţiile, dar interesul nostru este să completăm repede şi să luăm banii repede. Dacă am întârziat a fost din cauza neclarităţilor”, declară Urluescu.

Acesta a reclamat faptul că există o mare discrepanţă între necesarul de decontare şi sumele acordate la rectificarea bugetară. „Din rapoartele ANRE şi din declaraţiile din presă, statul a plătit furnizorilor pentru decontare 4,5 miliarde de lei, în perioada noiembrie 2021 – martie 2022, prima parte a schemei, OUG 118, sumă plătită în proporţie de 99%. În primul trimestru al acestui an statul ar urma să colecteze aproape 11 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde TVA adiţional, 5,3 miliarde din supraimpozitarea producătorilor – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, precum şi 2,6 miliarde din dividende. Înmulţind cu patru, rezultă că pentru tot anul statul român încasează peste 43 de miliarde de lei, chiar mai mult, pentru că preţurile au crescut între timp faţă de primul trimestru”, susține Urluescu.

Foto Arhivă