Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a confirmat detaliile incidentului aerian semnalat joi dimineață în nordul țării. O dronă provenită de pe teritoriul Ucrainei a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o zonă împădurită din proximitatea localității sucevene Solca.
Spre deosebire de incursiunile precedente, traiectoria acestui aparat nu a tranzitat Republica Moldova, ci a vizat direct granița nordică a României, la intersecția frontierelor. Conform primelor date prezentate public de ministru, aparatul a petrecut patru minute în spațiul aerian național înainte de impactul cu solul.
O noapte de maximă alertă și detalii tehnice inedite
Situația operativă din noaptea de miercuri spre joi a solicitat resurse excepționale din partea forțelor armate. Radu Miruță, într-o intervenție la Digi24, a catalogat activitatea militară nocturnă drept una intensă și deloc uzuală. Între miezul nopții și orele dimineții, Armata Română a ridicat de la sol nu mai puțin de opt avioane de vânătoare pentru misiuni de monitorizare aeriană. Acest efort reflectă escaladarea conflictului de pe frontul ucrainean, care a determinat deja triplarea numărului de drone ajunse deasupra României în anul 2026, comparativ cu anul precedent.
În paralel cu misiunile aeriene, echipele de la sol ale Ministerului Apărării (MApN) analizează deja resturile aparatului prăbușit la Solca. Ministrul a indicat că epava aparține unei drone cu un profil diferit față de modelele recuperate până în prezent.
„Pare că este o dronă cu caracteristici tehnice un pic noi față de cele pe care le văzusem până acum. E o chestie pe care noi o facem în permanență: la fiecare dronă găsită extragem din ea ce considerăm că este de interes pentru a ne putea optimiza măsurile pe care le luăm la nivelul Ministerului Apărării”, a declarat Radu Miruță.
Limitări tactice și necesitatea unui răspuns diplomatic
Întrebat de ce forțele române nu au interceptat și distrus drona de la Suceava, ministrul a oferit o explicație tehnică. Decizia de a trage asupra unui aparat inamic necesită îndeplinirea simultană a mai multor parametri de securitate și proporționalitate.
O intervenție directă este de evitat dacă prăbușirea resturilor antiaeriene ar pune în pericol populația civilă din zonă. Mai mult, timpul extrem de scurt de expunere a aparatului, limitat la doar patru minute, a redus considerabil fereastra de oportunitate pentru o acțiune din partea sistemelor de apărare. Radu Miruță a comparat decizia militară cu un proces complex, total diferit de mecanica simplă a unui joc video.
Dincolo de aspectele tactice, oficialul a insistat pe dimensiunea diplomatică a incidentului. Ministrul consideră imperativă transmiterea unui mesaj de protest ferm la adresa Moscovei.
„Este evident că e nevoie de un protest față de cei care nu respectă dreptul internațional, cum este Federația Rusă. Cei care desfășoară astfel de activități cu încălcarea spațiului aerian, cu încălcarea dreptului internațional, trebuie totuși să realizeze că nu e permis și trebuie totuși să realizeze că ne manifestăm”, a explicat Miruță.
Cu toate acestea, el a precizat că responsabilitatea unei acțiuni de protest oficial excede competențelor MApN și revine Ministerului Afacerilor Externe și Administrației Prezidențiale, cu care militarii se află în comunicare permanentă.
La nivel strategic, ministrul a reamintit că Armata Română funcționează exclusiv cu planurile și resursele aferente timpului de pace, nefiind într-o stare de război care să impună dublarea efectivelor militare.